Cărtureşti Verona găzduieşte astăzi dezbaterea „De ce nu pun şi femeile ţara la cale?“
https://www.ziarulmetropolis.ro/carturesti-verona-gazduieste-astazi-dezbaterea-de-ce-nu-pun-si-femeile-tara-la-cale/

La Cărtureşti Verona, începând cu ora 15 :00, are loc dezbaterea ,,De ce nu pun şi femeile ţara la cale ?” în prezenţa Alinei Dragolea, Laurei Grunberg, Lilianei Popescu şi Dianei Elena Neaga.

Un articol de Andrada Văsii|8 martie 2013

Vineri, 8 martie, de la ora 15.00, la Librăria Cărturești Verona (Ceainărie) din București, va avea loc dezbaterea pe tema „De ce nu pun și femeile țara la cale?”, eveniment prilejuit de aparitia recentă a volumului Gen și cetățenie în România, semnat de Diana Elena Neaga, și apărut recent în colecția „Studii de gen” la Editura Polirom.

Alături de autoare, vor participa: Alina Dragolea, Laura Grunberg și Liliana Popescu. 
Moderatoare: Tudorina Mihai.

Gen și cetățenie în România reprezintă o remarcabilă analiză a modului în care femeile din România își percep și își exercită cetățenia.

Volumul, cu o prefață semnată de Mihaela Miroiu, analizează dimensiunea performativă a cetățeniei. Din aceste relatări rezultă ca modul în care femeile își exercită azi cetățenia este afectat, pe de o parte, de constrângerile asociate rolurilor și diferențelor de gen (în baza cărora ele sunt principalele îngrijitoare ale familiei), iar pe de altă parte, de experiențele formatoare trăite în perioada comunistă (munca plătită, îngrădirea libertății de mișcare, raționalizările) și în perioada de tranziție (polarizarea socială, prezența minoră a intereselor femeilor pe agenda publică, experiența șomajului sau a libertății de exprimare).

„Știu că mulți politologi și politicieni români considera neexersarea deplină a cetățeniei în cazul femeilor o problemă marginală, deranjantă, dacă nu cumva ridicolă. (…) Autoarea își propune să analizeze semnificația cetățeniei substanțiale și exercițiul cotidian al acesteia în cazul femeilor în general, al celor din România în particular, așa cum sunt ele reflectate în cercetările politologice feministe și nefeministe. Din acest motiv, utilitatea cărtii pentru teoreticienii cetățeniei, pentru cercetătorii democrației și ai politicilor de gen, ca și pentru politicienii care nu vor să improvizeze pe tema «ce doresc cetățenele», ci vor să se documenteze, este foarte mare.” (Mihaela Miroiu)

 

Din cuprins:

Construcția și (re)construcția cetațeniei • Teorii ale cetățeniei • Gen și cetățenie: o abordare constructivistă • Cetățenia traită a femeilor – o analiză empirică în zona Hunedoara • Despre amintirea unei cetățenii trăite în comunism • Experiența traită a rolurilor de gen • Participarea civică și politică a femeilor în viața de zi cu zi

Carte recomandată de feminism-romania.ro

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).