Ce citim în august: recomandă Desirée Halaseh (scriitoare-călătoare)
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-august-recomanda-desiree-halaseh-scriitoare-calatoare/

Recomandările de lectură pentru acest sfârşit de vară vin de la Desirée Halaseh, autoarea volumului „Spaţiul dintre nori. Cu rucsacul prin India” (ed. Polirom). Ce ne propune Desirée? Ficţiune semnată de o poloneză, un italian şi un american.

Un articol de Alina Vîlcan|27 august 2018

Desirée Halaseh este, înainte de toate, o călătoare. A văzut mare parte din lume, din India până în Transnistria, din Iordania până în Togo, din Cuba până în Thailanda sau în Indonezia sau în Myanmar (foto). Despre călătoriile sale, scrie în National Geographic Traveler și în Suplimentul de Cultură, dar și pe blogul ei – DesireeHalasheh.com.  Între două drumuri, ne-a lăsat rândurile care urmează, despre trei titluri de neratat pentru iubitorii de literatură, pe care nu veți regreta luându-le în valiză.

Și ce-ai mai citit în ultima vreme, mă întreabă Claudia, omul bun la toate de la editura Polirom, dar mai ales la recomandări de carte nouă. Dispare în spatele unei uși albe, care se închide molcom ca ultima lună de vară din anul ăsta doar pentru a apărea câteva secunde mai târziu cu două volume noi nouțe în brațe. O poloneză și un italian.

Olga Tokarczuk. Rătăcitorii (ed. Polirom, 2018)

Olga Tokarczuk. „Probabil unul dintre cei mai mari scriitori în viaţă de care n-ai auzit” (The Bookseller) a câștigat Man Booker Prize International 2018 pentru volumul „Rătăcitorii”. O serie de povești scurte și fragmente despre nomadismul contemporan îmbinate cu povești orientale și mult suspans. Un om își pierde nevasta, copilul și pe cale de consecință mintea într-o vacanță aparent banală de pe o insulă. Romanul se joacă cu mitul unei vechi secte religioase din Rusia secolului XIX conform căruia singura posibilitate de a scăpa de răul absolut este de a fi permanent în mișcare (bonus point din partea mea de la început) și experiențele de călătorie ale autoarei în prezent prin aeroporturi și hoteluri și printre altele, cu descrierea ultimului drum al inimii lui Chopin de la Paris la Varşovia.

Paolo Cognetti, Băiatul sălbatic (ed. Polirom, 2018)

Autobiografie cu care rezonez întrutotul, despre nevoia de izolare a unui om care și-a pierdut bucuria de a trăi. După zece ani în care a stat departe de munte, hotărăște să închirieze o cabană aflată la 1900 metri altitudine și să trăiască simplu alături de o mână de localnici. Mi-a adus aminte de Henry David Thoreau și „Walden”, o carte care mi-a pus numeroase întrebări despre propria mea izolare, recent petrecută în mijlocul unei păduri de pe lângă Iași, pe timp de iarnă. Paolo Cognetti scrie un jurnal de călătorie, pe alocuri meditativ, care te va provoca să reflectezi la propria ta singurătate.

„Dacă muntele este o încercare pentru trup şi minte, atunci e deopotrivă o provocare pentru limbaj. Impetuos şi limpede ca un torent, limbajul cărţii lui Paolo Cognetti se măsoară cu peisajul şi cu el însuşi.(Le Courrier)

Jonathan Safran Foer, Iată-mă (ed. Humanitas, 2017)

„Mimarea unei relații bazate pe iubire făcuse suportabilă lipsa unei relații bazate pe iubire. Te-am scutit de chestii absolut nevinovate, care n-ar fi avut nici un motiv să te supere, dar cu toate astea te-ar fi făcut ferfeniță. Nici un copil nu știe când sfârcul se retrage pentru ultima oară din gura lui. A nu avea de ales e tot o alegere. Ceea ce ar dezvălui o zgârietură minusculă, într-un loc vulnerabil. OK, mulțumesc pentru tot, toată lumea afară.”

Radiografia unei despărțiri. Totul a pornit atunci când Julia Bloth descoperă că Jacob o înșală. O familie de evrei stabilită în America e nu numai portretul unei drame de familie, dar elaborează un tablou mai amplu al fragilității statului Israel și al integrității sale pe termen lung. O poveste tragică, pe alocuri comică a nepermanenței și firului încâlcit ce străbate iluzia căminului perfect în lumina imperfecțiunilor naturii umane.

Foto: Iulian Ursachi

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.