Cele mai bune filme care nu au fost realizate niciodată
https://www.ziarulmetropolis.ro/cele-mai-bune-10-filme-care-nu-au-fost-realizate-niciodata/

De la Stanley Kubrick (care ar fi împlinit, astăzi, 90 de ani), Hitchcock, Sergio Leone, David Lynch sau Terrence Malick până la Visconti şi Orson Welles, importanţi cineaşti ai lumii au plănuit capodopere care au rămas la stadiul de proiect.

Un articol de Petre Ivan|26 iulie 2018

Iată cele mai promiţătoare producţii cinematografice nerealizate niciodată…

Napoleon, de Stanley Kubrick

După succesul filmului ”2001: O odisee spaţială”, 1968, Kubrick şi-a propus să realizeze un film biografic despre viaţa lui Napoleon Bonaparte, împăratul francezilor.

Regizorul american se aştepta să realizeze „cel mai bun film făcut vreodată”, după spusele lui. Meticulozitatea şi perfecţionismul cineastului, care a regizat doar şaisprezece filme într-o carieră care s-a întins pe aproape 50 de ani, au dus la o documentare exhaustivă din partea lui pentru acest proiect, notează Mediafax.

Costurile uriaşe pe care le-ar fi implicat producţia, precum şi lansarea adaptării romanului Război şi pace, dar şi eşecul peliculei Waterloo, de Sergei Bondarchuk, au dus la anularea proiectului lui Kubrick. Anul trecut, Steven Spielberg a declarat că intenţionează să producă o miniserie TV bazată pe scenariul original al lui Kubrick.

Kaleidoscope, de Alfred Hitchcock

Cele mai bune

Kaleidoscope, de Alfred Hitchcock

După ce a văzut pelicula Blow-Up, de Michelangelo Antonioni, Alfred Hitchcock a ajuns la concluzia că filmele sale ar putea să fie depăşite şi a plănuit să realizeze o continuare îndrăzneaţă pentru Shadow of a Doubt / Îndoiala.

Kaleidoscope, aşa cum urma să se numească filmul, avea să spună povestea unui culturist tânăr, arătos, care seducea femei pe care apoi le ucidea.

Scenariul se concentra pe trei crime, una care se petrecea la o cascadă, alta pe un vas de război şi încă una într-o fabrică părăsită. Pelicula trebuia să fie revoluţionară şi să conţină nuditate explicită şi violenţă, într-o perioadă în care acestea erau considerate tabu.

Leningrad: The 900 Days / Leningrad: Cele 900 de zile, de Sergio Leone

În timp ce lucra la Once Upon in America / A fost odată în America, Sergio Leone a devenit interesat de asediul Leningradului, în prezent Sankt Petersburg, din Al Doilea Război Mondial, în special datorită cărţii Cele 900 de zile: Asediul Leningradului, scrisă de jurnalistul Harrison Salisbury.

Regizorul italian şi-a propus să adapteze romanul lui Salisbury într-un film de război, cu Robert de Niro, pe care îl distribuise şi în A fost odată în America, în rolul principal. Pelicula avea să urmărească destinul unui fotograf american, de Niro, blocat în oraşul asediat de Luftwaffe, aviaţia nazistă.

In Search of Lost Time / În căutarea timpului pierdut, de Luchino Visconti

Visconti – Moarte la Venezia şi Ghepardul – era obişnuit cu ecranizarea operelor literare şi cu proiectele vaste, Ghepardul întinzându-se pe trei ore şi jumătate. Regizorul italian îşi dorea ca adaptarea celor şapte volume ale capodoperei lui Marcel Proust să dureze patru ore.

Deşi a petrecut mai mulţi ani documentându-se în Paris şi în Normandia şi a sperat să îşi ducă proiectul până la capăt, Visconti nu a reuşit să asigure finanţarea pentru pelicula care se anunţa să fie extrem de costisitoare. Proiectul a fost, până la urmă, abandonat.

The Moviegoer / Cinefilul, de Terrence MalickTerrence Malick

Terrence Malick a debutat pe marele ecran cu pelicula Badlands / Banda sălbatică, în 1973, urmată de Days of Heaven / Zile în paradis, cinci ani mai târziu. În ciuda succesului proiectelor sale, care i-au adus şi premiul la categoria Cel mai bun regizor la Festivalul de la Cannes, Malick a hotărât să ia o pauză, care a durat aproape douăzeci de ani, până în 1998, când a regizat The Thin Red Line / La hotarul dintre viaţă şi moarte.

În timpul hiatului de 20 de ani, cineastul s-a retras din viaţa publică şi s-a mutat la Paris, unde a cochetat cu mai multe proiecte. Unul dintre acestea era o adaptare a romanului existenţialist The Moviegoer, de Walker Percy. Cartea urmăreşte destinul unui bărbat care găseşte mai multă însemnătate în filme şi cărţi decât în viaţa reală. Malick a abandonat brusc proiectul, care nu s-a mai materializat până în prezent.

Heart of Darkness / Inima întunericului, de Orson Welles

Orson Welles este cunoscut, în principal, pentru Citizen Kane / Cetăţeanul Kane şi adaptarea radiofonică a romanului The War of the Worlds / Războiul lumilor, de H.G. Wells. În 1940, studiourile RKO Pictures i-au oferit şansa de a realiza un proiect la alegere, cu promisiunea că va avea libertate artistică deplină atât timp cât se încadrează în buget.

Welles a ales să realizeze o adaptare a romanului Inima întunericului, scris de polonezul Joseph Conrad. Proiectul a depăşit însă bugetul şi a fost respins de RKO. Următoarea propunere a regizorului a fost ”Cetăţeanul Kane”, care avea să devină unul dintre cele mai cunoscute filme din istoria cinematografiei.

Don Quixote / Don Quijote, de Orson Welles

Ronnie Rocket, de David Lynch

Alt proiect drag lui, pe care a încercat să-l ducă la bun sfârşit în mai multe rânduri, este o adaptare a romanului Don Quijote, de Miguel de Cervantes. Welles îşi imagina ecranizarea cărţii, păstrând povestea, dar aducând personajele în prezent.

În ciuda eforturilor depuse, a sprijinului pe care l-a primit din partea prietenilor – Frank Sinastra a investit 25 000 de dolari în acest proiect – şi a faptului că a filmat o mare parte din scene în decursul a peste zece ani, Welles nu a terminat Don Quijote până la moartea sa, în 1985.

Ronnie Rocket, de David Lynch

David Lynch -Twin Peaks – s-a decis să realizeze Ronnie Rocket, un film despre un detectiv care intră într-o altă dimensiune, ajutat de capacitatea sa de sta într-un picior. Acolo întâlneşte un tren ameninţător şi un adolescent de doar un metru înălţime, care trebuie să fie conectat la priză tot timpul.

Adolescentul ajunge până la urmă un star rock, sub numele de Ronnie Rocket. Evident că proiectul nu era unul comercial, aşa cum Lynch însuşi a recunoscut, iar finanţarea a fost foarte greu de obţinut, informează Mediafax.

An American Tragedy / O tragedie americană, de Sergei Eisenstein

Sergei Mihailovici -Battleship Potemkin / Crucişătorul Potemkin şi Ivan the Terrible / Ivan cel Groaznic a primit o ofertă de 100.000 de dolari din partea Jesse Lasky, şeful studiourilor Paramaount, pentru a adapta romanul An American Tragedy / O tragedie americană, de Theodore Dreiser.

Eisenstein a fost încântat de idee, pentru că citise şi apreciase cartea lui Dreiser şi a realizat un scenariu. Lui Lasky nu i-a plăcut însă adaptarea cineastului, pe care a găsit-o prea deprimantă şi, influenţat şi de atitudinea anti-comunistă din Statele Unite din acea vreme, a hotărât încetarea colaborării cu Eisenstein.

* * *

The Man Who Killed Don Quixote, „norocosul” lui Terry Gilliam

Pe această listă selectă s-a aflat, până anul acesta, și „The Man Who Killed Don Quixote”, adaptarea romanului Don Quijote de la Mancha (al lui Miguel de Cervantes), proiectul de suflet al lui Terry Gilliam, un film la care cineastul britanic în vârstă de 77 de ani a lucrat aproape 20 de ani și pe care criticii de film l-au supranumit „cel mai blestemat film ever”

După două decenii de muncă la The Man Who Killed Don Quixote și după ce a câștigat in instanță dreptul de difuzare a filmului, în defavoarea producătorului Paulo Branco, care pretindea că drepturile de difuzare ale filmului sunt deținute de compania sa Alfama Films, Terry Gilliam a suferit un accident vascular cerebral (din fericire minor).

Filmul a închis ediția de anul acesta a Festivalului de la Cannes, unde a fost primit cu entuziasm și a atras atenția prin viziunea inedită asupra artei.

Adam Driver și Jonathan Price interpretează rolurile principale într-o proveste care urmărește aventurile lui Toby, un om de publicitate foarte pragmatic, prins în deziluziile unui bătrân pantofar spaniol care se crede Don Quijote. De-a lungul aventurilor suprarealiste și deosebit de comice pe care ajung să le trăiască împreună, Toby va fi nevoit să-și asume efectele tragice pe care un film regizat de el în tinerețe le-a avut asupra unui mic sat spaniol.

Foto cu Cele mai bune filme, Stanley Kubrick, Terrence Malick  – Cinemagia

07
/07
/22

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță Retrospectiva TIFF 2022 la București. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Institutul Francez, va avea loc la Cinema Elvire Popesco în perioada 21 – 24 iulie, iar spectatorii vor avea ocazia să urmărească cele mai populare filme ale ediției, dar și producțiile care au câștigat trofeele festivalului de la Cluj-Napoca.

05
/07
/22

Minionii (ființe mici, galbene, cilindrice, cu unul sau doi ochi acoperiți de ochelari, care vorbesc limba „minioneză” pe care doar maleficul lor stăpân, Gru, pare s-o stăpânească la perfecție) și-au câștigat celebritatea binemeritată și au ajuns, iată, cap de afiș al celui de-al doilea lungmetraj dedicat poveștii lor.

05
/07
/22

Adaptarea lui Xavier Giannoli a romanului lui Honoré de Balzac despre ambiții literare și corupția din media în Parisul secolului XIX ajunge în cinema din 8 iulie, distribuit de Independența Film. Prezentat în premieră internațională la Festivalul de la Veneția și câștigător a șapte premii César, printre care și premiul pentru cel mai bun film, Iluzii pierdute reunește în distribuție nume cunoscute precum Cécile de France, Xavier Dolan sau Gérard Depardieu.

04
/07
/22

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) revine la Sibiu, între 7 și 10 iulie. Este al 16-lea an în care TIFF aduce la Sibiu cele mai așteptate și premiate producții ale sezonului. Peste 25 de filme în premieră și cine-concerte vor avea loc în două spații outdoor, dar și în cinema. TIFF Sibiu se va desfășura în Piața Huet (toate evenimentele de aici vor avea intrare liberă), în Habermann Markt / Piața Habermann și la Cine Gold. Sloganul ediției este „Make Films, Not War”, un răspuns al organizatorilor față de războiul din Ucraina și un îndemn la creație, nu la distrugere.

04
/07
/22

Prezentarea filmului “R.M.N.” (2022) cu participarea regizorului Cristian Mungiu, proiecţia unei versiuni restaurate a capodoperei “Evanghelia după Matei” (1964), în anul centenarului Pier Paolo Pasolini, şi o dezbatere despre Václav Havel prilejuită de apariţia unui film biografic şi de traducerea în română a unei culegeri de discursuri şi texte ale fostului preşedinte ceh se numără printre evenimentele speciale de la a noua ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 14-17 iulie la Timişoara.

30
/06
/22

Festivalul longeviv și cu tradiție din Piatra Neamț aduce, deja de 14 ani, în fața cinefililor, filme documentare și scurtmetraje create de regizoare și regizori aflați la începutul carierei lor în cinematografie.

24
/06
/22

În sala cinematografului Victoria din Cluj-Napoca, în cadrul secțiunii competiționale a Festivalului Internațional de Film Transilivania (TIFF, 17-26 iunie), este proiectat „The Last Execution“. În prima scenă a filmului, actorul Lars Eidinger, care joacă rolul medicului Werner Teske, se află pe bancheta din spate a unei dube a poliției politice din Germania de Est.

23
/06
/22

Sâmbătă, 25 iunie, Asociațiile Bloc Zero și MaiMultVerde organizează o seară de film pentru toate vârstele pe insula de pe Lacul Morii, dublată de un picnic comunitar și o discuție despre reamenajarea sustenabilă a spațiilor verzi din București.

22
/06
/22

„Elvis“, filmul lui Baz Luhrmann despre cel mai bine vândut cântăreț solo al tuturor timpurilor, e alegerea perfectă pentru entertainment de calitate, în această vară.

22
/06
/22

INTERVIU Prezent la Cluj-Napoca pentru TIFF, regizorul Eran Kolirin vorbeşte într-un interviu pentru Ziarul Metropolis despre ce înseamnă să faci, ca cineast israelian, un film bazat pe o carte a unui scriitor palestinian despre viaţa arabilor care sunt cetăţeni ai Israelului.