Cele mai frumoase cărți din România, într-o expoziție găzduită de MNAC
https://www.ziarulmetropolis.ro/cele-mai-frumoase-carti-din-romania-intr-o-expozitie-gazduita-de-mnac/

Concursul naţional de design de carte „Cele mai frumoase cărţi” (ediţia a V-a) şi-a desemnat câştigătorii pe 10 noiembrie, odată cu vernisajul unei expoziţii dedicate cărţii-obiect, găzduite de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti până pe 15 decembrie 2016.

Un articol de Liliana Matei|13 noiembrie 2016

În fiecare toamnă din ultimii cinci ani s-a prefigurat un proces care aduce entuziaştii designului de carte mai aproape de ceea ce numim „Cele mai frumoase cărți din Romania”. Proiectul este organizat de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură şi este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

În 2016, în concursul „Cele mai frumoase cărţi” au fost înscrise 251 de titluri, juriul a selectat 44 de publicații și a acordat 11 distincții. Lista completă a cărţilor care prezentate în expoziţie poate fi consultată pe www.celemaifrumoasecarti.ro.

Cele mai frumoase cărţi din România compun o instalaţie misterioasă concepută de Raluca Popa, alături de o selecţie de cărţi de artist şi obiecte care au la bază hârtia sau care au fost inspirate de viaţa cărţilor, extrase din colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană din București.

Instalaţia care ocupă spaţiul terasat de la parterul muzeului este creată dintr-o suită de bănci bisericeşti proiectate în stil art nouveau de către arhitectul transilvănean Fritz Balthes la începutul secolului XX pentru Biserica Evanghelică din Cisnădie (judeţul Sibiu). Expunerea prezintă o dimensiune istorică şi încărcată a relaţiei dintre autor şi cartea frumoasă, determinată de echilibrul dintre designul, conceptul tipografic şi conţinutul celor 44 de cărţi aflate pe lista scurtă a juriului.

mnac-cele-mai-frumoase-carti-astept-si-o-imagineÎn anul 1990, un grup de artişti şi critici de artă din România au organizat expoziţia cARTe. Object-books made made by Romanian artists / cARTe. Cărţi-obiect realizate de artişti români, cu intenţia de a comemora incendierea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti în ultimele zile ale Revoluţiei. Artiştii doreau să arate lucrările pe ruinele bibliotecii, dar din cauza contextului politic incert expoziţia a fost deschisă la Bistriţa, la Cluj şi mai apoi la Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti în vara anului 1991. În 1993, expoziţia a fost regândită pentru spaţiul centrului de artă De Zonnehof din Amersfoort, Olanda. În publicaţia realizată cu ocazia expoziţiei din Olanda, Andrei Oişteanu a vorbit despre un fenomen specific istoriei cărţii frumoase din România – şi anume, această evoluţie inedită de la „poezia vizuală”, la „poemul-obiect”, la „cartea-obiect”, revendicând moştenirea DADA.

În contextul expoziţiei Cele mai frumoase cărţi din România sunt prezentate unele din lucrările concepute atunci, care au fost incluse în colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană, cu scopul de meditaţie şi inspiraţie, fie că percepem cartea-obiect ca pe un discurs despre respiraţie, precum zicea Andrei Pleşu în eseul „Imagine, scris, respiraţie”, sau ca pe un instrument al gândirii despre lume.

Informații:

Expoziția: „Cele mai frumoase cărți din România”

Unde: MNAC București (Calea 13 Septembrie, intrarea 3A)

Curator: Anca Verona Mihuleț (RO)

Instalație pentru expunere / Book display installation: Raluca Popa (RO)

Organizator / Organizer: Asociaţia pentru Performanţă și Cultură / Association for Excellence and Culture

Coordonator MNAC / MNAC Coordinator: Mălina Ionescu

____________________

Cele mai frumoase cărți este un proiect cultural cu desfășurare anuală dedicat designului de carte, organizat de Asociația pentru Performanță și Cultură. Proiectul a fost inițiat ca platformă de dezbatere pe tema designului de carte atât pentru profesioniștii din lumea editorială, cât și pentru designerii, graficienii independenți și publicul larg, oferind un cadru de apreciere și o perspectivă internațională. www.celemaifrumoasecarti.ro

Proiect cultural finanțat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Expoziția face parte din noul program expozițional MNAC.

16
/11
/20

O expoziție de grup atipică, The Domino Effect (21 noiembrie 2020 – 6 februarie 2021) aduce în spațiul galeriei Gaep 13 lucrări selectate exclusiv de artiști, printr-o reacție în lanț: de la Răzvan Anton și până la Ignacio Uriarte, fiecare artist al galeriei a ales o lucrare de la următorul artist în ordine alfabetică.

13
/11
/20

Fabrica de Pensule alături de Spațiul de Artă Contemporană MAGMA deschid primul moment din setul de expoziții dedicate sectorului emergent al scenei de arte vizuale din România, parte a proiectului "Future Perfect / Viitor Anterior", în data de 13 noiembrie 2020, printr-un tur ghidat online care se va desfășura pe pagina de Facebook a Fabricii de Pensule.

12
/11
/20

La Muzeul Național al Țăranului Român,  sâmbătă, 14 noiembrie 2020, publicul este așteptat la evenimentul intitulat Noaptea Europeană a Muzeelor. Cu această ocazie se pot vizita trei expoziții temporare. Organizatorii au pregătit, de asemenea, o proiecție în aer liber. Anul acesta, expoziția permanentă va fi închisă, deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff nu a […]

02
/11
/20

Asociația Culturală Control N lansează ACSINTE.100, parte a programului educațional cu același titlu, un album virtual cu fotografii de Costică Acsinte însoțite de clipuri audio și video ce invită publicul tânăr în România anilor 1920 - 1960.

28
/10
/20

Astăzi, 28 octombrie, de ziua de naștere a pictoriței basarabene Valentina Rusu Ciobanu (100 de ani), Asociația pentru cultură și arte ARBOR lansează în premieră producțiile multimedia #100VRC Valentina Rusu Ciobanu: viața și opera și VRC Atelier ’85, atelierul artistei din anul 1985, reconstituit în realitate virtuală.

27
/10
/20

Arta urbană este în jurul nostru, de cele mai multe ori este necesar doar să ne ridicăm privirea şi vom observa diferite forme de artă. Observăm de la stencils, la stickere, la graffiti şi instalaţii stradale, cât şi una dintre cele mai perisabile forme de artă urbană, cea realizată în cretă. Un articol de Mihaela Ion.