Cele mai furate carti din librării în 2013
https://www.ziarulmetropolis.ro/cele-mai-furate-carti-din-librarii-in-2013/

“De ce este România altfel”, de Lucian Boia, “Dragul meu turnător”, de Gabriel Liiceanu, “Parabolele lui Iisus”, de Andrei Pleşu, şi “Fii demn”, de Dan Puric, se numără printre cele mai furate carti din librăriile din România, în acest an.

Un articol de Petre Ivan|24 decembrie 2013

“De ce este România altfel”, de Lucian Boia, “Dragul meu turnător”, de Gabriel Liiceanu, “Parabolele lui Iisus”, de Andrei Pleşu, şi “Fii demn”, de Dan Puric, se numără printre cele mai furate carti din librăriile din România, în acest an.

În urma unui inventar realizat recent la librăria Humanitas de la Kretzulescu, printre cele mai furate titluri se numără „De ce este România altfel”, de Lucian Boia, şi „Dragul meu turnător”, scrisă de Gabriel Liiceanu. Pe locul al treilea se află volumul „Faţă către faţă, întâlniri şi portrete”, de Andrei Pleşu.

Totodată, cartea „Lumea secretă a nomenclaturii”, scrisă de Vladimir Tismăneanu, se află în topul preferinţelor hoţilor din librării, la fel ca şi „Ochiul căprui al dragostei noastre”, de Mircea Cărtărescu.

În plus, cele mai multe minusuri din gestiune sunt „articole non-carte”: cărţi poştale, magneţi, semne de carte şi sacoşe.

De asemenea, în librăria Humanitas de la Cişmigiu, cele mai furate titluri sunt şi cele mai vândute cărţi în anul 2013, lansate în librărie. Astfel, „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste”, de Andrei Pleşu, „De ce este România altfel”, de Lucian Boia, şi „Dragul meu turnător”, de Gabriel Liiceanu, sunt pe primele poziţii în topul preferinţelor hoţilor.

Foarte aproape în top vin albumele de artă, precum „Istoria frumuseţii” şi „Istoria urâtului”, de Umberto Eco, albume al căror preţ se ridică în jurul valorii de 100 de lei.

Cele mai furate carti

Totuşi, potrivit reprezentanţilor librăriilor Humanitas, numărul furturilor din librării a scăzut în ultima perioadă, datorită montării camerelor de luat vederi în punctele de vânzare.

Pe de altă parte, volumul „Fii demn”, de Dan Puric, a fost cea mai furată carte, în anul 2013, din lanţul de librării care aparţine Companiei de Librării Bucureşti, informează Mediafax.

Volumele auto şi atlasele şcolare la mare căutare

Hoţii de cărţi din aceste librării au fost interesaţi în anul 2013 atât de cărţile de beletristică, de volumele auto, cât şi de manualele şi atlasele şcolare.

Pe locul al doilea în topul celor mai furate cărţi în anul 2013 din Compania de Librării Bucureşti se situează „Memorii volumul II: Drama României văzută din exil”, de Cicerone Ioaniţiu, care descrie efortul celor care, rămaşi fideli conştiinţei proprii şi valorilor morale, au dus din exil o luptă inegală împotriva regimului comunist din România.

În top, pe poziţia a treia, se situează romanul scris de Ileana Vulpescu – „Noi, doamna doctor, când o să murim?”, iar pe locul al patrulea se află „Auto test. Obţinerea şi redobândirea permisului de conducere «13 din 15», de Dan Chiriac.

„Întrebări şi teste pentru camioane şi autobuze C+D” ocupă poziţia a cincea, iar volumul „Algebră, geometrie clasa a VIII a 2/2011 ed.16”, de Radu Gologan, se află pe locul al şaselea.

Volumele „Chimie XII C2”, de Sanda Fătu, şi „Chimie clasa a VII-a – ed. II”, de Cornelia Gheorghiu, ocupă a şaptea, respectiv a opta poziţie, notează Mediafax.

Cartea „Elefanţii nu uită”, de Agatha Christie, ocupă poziţia a noua în topul celor mai furate cărţi din Compania de Librării Bucureşti, iar „Atlas şcolar de biologie zoologic”, de Florica Tibea, ocupă locul al zecelea.

Foto cu cele mai furate carti din librării în 2013 –  „De ce este Romania altfel” (Humnaitas.ro), „Fii demn” (Companiei de Librarii București)

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.