Cinema dincolo de moarte. „Visita ou Memórias e Confissões”, de Manoel de Oliveira
https://www.ziarulmetropolis.ro/cinema-dincolo-de-moarte-visita-ou-memorias-e-confissoes-de-manoel-de-oliveira/

Filmul „Visita ou Memórias e Confissões”, regizat de Manoel de Oliveira în 1981, considerat un imn închinat vieţii şi iubirii familiale, a fost proiectat în premieră mondială, marţi seară, la Porto, la o lună după moartea celebrului cineast portughez, decedat la vârsta de 106 ani, pe 2 aprilie.

Un articol de Petre Ivan|7 mai 2015

„Visita ou Memórias e Confissões”, de Manoel de Oliveira / Cineastul portughez a dorit ca acest film să fie proiectat în sălile de cinematograf doar după moartea sa.

După 34 de ani şi alte 30 de filme, „Visita ou Memórias e Confissões” („Vizită sau amintiri şi confesiuni”) a fost proiectat în premieră mondială marţi seară, în faţa unui public nerăbdător, care a umplut până la refuz auditoriul Teatrului Rivoli din Porto, oraşul natal al cineastului Manoel de Oliveira.

Considerat până marţi cel mai bine păstrat secret din cinematografia portugheză, filmul „Visita ou Memórias e Confissões” reprezintă o operă-testament, care priveşte spre trecut, fără nostalgie, pentru a celebra viaţa unui artist fără pereche în universul cinematografic.

Ultima producţie cinematografică regizată de Manoel de Oliveira, scurtmetrajul „O Velho do Restelo”, a fost lansată pe marile ecrane în vara anului 2014. Pelicula a fost proiectată apoi la Festivalul de Film de la Veneţia.

De la primul său film, „Douro, Faina Fluvial”, lansat în 1931, Manoel de Oliveira a făcut peste 50 de lungmetraje de ficţiune şi documentare, realizând cea mai mare parte a operei sale după ce trecuse de vârsta de 60 de ani.

Foto: Manoel de Oliveira – wikipwdia

14
/05
/21

Până la 25 mai, cinci dintre documentarele de scurtmetraj din anii `30-`40 ale lui Jean Mihail, unul din pionierii cinematografiei române, pot fi vizionate gratuit pe platforma Cineclub Sahia Vintage, în cadrul Cineclubului One World Romania.

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

06
/05
/21

Dintre zecile de filme româneşti disponibile Netflix, vă recomandăm trei documentare – poate mai puţin cunoscute, dar extrem de ofertante. Există mai multe filme de non-ficţiune româneşti pe platformă, însă cele trei propuneri sunt de neocolit.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Pe lângă retrospectiva amplă Ulrike Ottinger, ediția a 14-a a festivalului One World România va cuprinde două focusuri pe colective cinematografice care s-au luptat cu armele specifice mediului pentru a sprijini cauza feministă, ambele învârtindu-se în jurul personalității lui Delphine Seyrig: Focus Delphine Seyrig și Focus Centrul Simone de Beauvoir.