Comemorarea a 77 de ani de la masacrul de la Jilava și a Pogromului de la Bucureşti, la Teatrul Evreiesc de Stat
https://www.ziarulmetropolis.ro/comemorarea-a-77-de-ani-de-la-masacrul-de-la-jilava-si-a-pogromului-de-la-bucuresti-la-teatrul-evreiesc-de-stat/

Duminică, 21 ianuarie, se împlinesc 77 de ani de la pogromul legionar din Bucureşti, când evreii din oraş au devenit victime fără apărare, victime cărora li s-a refuzat dreptul de a face parte din societate, până la anularea dreptului de a trăi.

Un articol de Liliana Matei|20 ianuarie 2018

Teatrul Evreiesc de Stat comemorează în aceste zile Pogromul de la Bucureşti (21-23 ianuarie 1941). Desfăşurat în timpul rebeliunii legionare conduse de Horia Sima, împotriva lui Ion Antonescu, tragicul eveniment a fost alcătuit dintr-o serie de acte violente şi crime împotriva evreilor. Antisemitismul legionarilor era îndreptat atât împotriva evreilor, cât şi a „iudaizării” statului român, iar presa legionară se străduise să incite, practic, populaţia neevreiască la crime în masă.

În timpul rebeliunii, legionarii au prins mai întâi evrei pe stradă, i-au dus la Prefectura Poliţiei Capitalei, unde i-au umilit şi bătut. Rapid, mişcarea a luat amploare, legionarii trecând la jefuirea cartierelor evreieşti şi la incendierea a numeroase clădiri (prăvălii, apartamente etc). De asemenea, au devastat toate templele şi sinagogile, le-au prădat şi vandalizat, apoi le-au dat foc, distrugând sulurile Torei, alături de alte documente istorice vechi, iar pe evreii găsiţi înăuntru i-au deposedat de bunurile personale, i-au bătut şi torturat.

Dintre cei torturaţi, 90 de persoane au fost ulterior urcate în camioane şi transportate în pădurea Jilava, unde au fost dezbrăcate şi împuşcate în cap. Printre oamenii ucişi la Jilava s-a numărat şi farmacistul Alexandru Solomon, vicepreşedintele comunităţii evreieşti din Bucureşti. În ultima zi a atrocităţilor, 15 evrei au fost duşi la un abator, unde au fost torturaţi până la moarte, iar unii împuşcaţi. Cadavrele au fost găsite apoi atârnate în cârligele de la abator unde se ţineau de obicei animalele tăiate şi au apărut dovezi cum că unii dintre cei ucişi acolo erau vii în momentul în care au fost atârnaţi.

Statisticile arată că în timpul pogromului de la Bucureşti au fost devastate peste 1200 de clădiri evreieşti şi au fost ucişi peste 140 de evrei.

În timpul pogromului au existat, însă, şi persoane care şi-au riscat viaţa şi familia pentru a proteja evreii şi care au primit titlul de Drepţi între Popoare. Nu sunt foarte multe dovezi scrise despre acest aspect, însă în Raportul Final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România se află o listă cu aceste persoane, printre ele numărându-se Alexandru Ghiţescu şi familia Stoenescu, care au ascuns evrei pe 21 ianuarie: „La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului de la Bucureşti, când vecinul lui, Joseph Morgenstern, un avocat, a bătut la uşa lui cerându-i ajutorul, Ghiţescu l-a ascuns în casă până când cei care căutau evrei în apropiere au plecat (…) în ianuarie, când a izbucnit rebeliunea legionară a Gărzii de Fier şi membrii săi au pornit pogromul împotriva evreilor din Bucureşti, Stoenescu a invitat familia Donner să se ascundă în casa lui în timpul celor trei zile ale pogromului”.

Cunoscutul laureat al premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, spunea: „când cineva nu e în stare să simtă şi să-şi manifeste recunoştinţa, atunci ceva lipseşte din umanitatea sa. Un om poate fi aproape definit prin atitudinea sa faţă de recunoştinţă”. Aceste cuvinte sintetizează emblematic, prin simplitatea lor, datoria morală şi respectul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl poarte celor care au căzut victimelor actelor de cruzime – cum au fost cele de la centrele de tortură, carnajul de la abator şi masacrul din pădurea Jilava.

Prin spectacolul Bucureşti 41 – Tur Retur, programat duminică, 21 ianuarie, de la ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat comemorează şi omagiază victimele. Pogromul legionar de la București se ascunde în pliurile memoriei orașului între alte episoade de violență urbană, pentru că memoria ne defineşte prezentul şi reflectă identitatea noastră ca popor.

Spectacolul București 41 – Tur Retur descoperă urmele crestate pe fața orașului, în viețile locuitorilor şi combate antisemitismul, xenofobia şi discriminarea, contribuind la cunoaşterea, asumarea şi transmiterea lecțiilor trecutului.

„Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!”, iată mesajul transmis de Teatrul Evreiesc de Stat!

Spectacolul „București 41 – Tur Retur”, la Teatrul Evreiesc de Stat

Foto: Teatrul Evreiesc de Stat

07
/11
/13

Adele: Capitolele 1 și 2 (La Vie d'Adèle: titlul original, Blue Is The Warmest Color, titlul în limba engleză), câştigătorul Palme d’Or 2013, a stârnit o serie de controverse încă de la terminarea filmărilor, având în vedere subiectul, relaţia dintre două adolescente.

06
/11
/13

CRONICĂ DE TEATRU „Deseori neobservat” ne vorbeşte despre desfigurarea fiinţei sub apăsarea uneia dintre cele mai mari nedreptăţi din istoria umanităţii. Tragedia este pusă în scenă atent şi mascată cu tandreţe de o meditaţie asupra vieţii.

06
/11
/13

Teatrul Metropolis din Bucureşti, condus de George Ivaşcu, a împlinit pe 1 noiembrie şase ani de existenţă. Publicul este cel care a menţinut viu teatrul, în toţi aceşti ani, şi a scris, alături de creatori, o mare poveste de succes. Pentru a marca sărbătoarea pe care o traversează, Teatrul Metropolis îi va premia pe spectatorii săi cu 6 invitaţii duble, la mai multe spectacole din repertoriul curent, pe tot parcursul lunii noiembrie.

06
/11
/13

Cele două reprezentaţii ale concertului Bellissimi, desfăşurate în cadrul Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical „Viaţa e frumoasă!”, vor avea loc vineri, 8 noiembrie, de la ora 20.00, la Grand Cinema Digiplex şi duminică, 10 noiembrie, de la ora 19.00, la Centrul Cultural „Ion Manu” din Otopeni.

06
/11
/13

În urma întâlnirii de ieri de la Godot, care marca şi deschiderea Festivalului Naţional de Teatru Independent, am putut să-mi fac şi eu o idee despre ce cred că înseamnă pentru mine această sintagmă de teatru independent şi am decis să mă retrag din această categorie atunci când vorbesc despre creaţiile proprii.

05
/11
/13

Regizorii Corneliu Porumboiu, Nae Caranfil și Cristi Puiu, alături de alte câteva zeci de cineaști, au trimis o scrisoare de protest premierului Victor Ponta. Scrisoarea face referire la două dintre prevederile proiectului Legii descentralizării, care ar afecta finanțarea și distribuția filmelor românești.