Conferințele „Despre lumea în care trăim”, ediția a doua
https://www.ziarulmetropolis.ro/conferintele-despre-lumea-in-care-traim-editia-a-doua/

Cum văd experţii încălzirea globală, explorarea spaţiului, propaganda în epoca digitală sau viitorul medicinei?

Un articol de Liliana Matei|14 februarie 2019

Seria de conferințe Despre lumea în care trăim, aflată în 2019 la ediția a doua, își propune să acorde experților locul central pe scena Ateneului. Cinci dintre cele șapte conferințe care se vor desfășura între 23 și 27 februarie la Ateneul Român transformă subiectele cel mai intens dezbătute în spațiul public din ultimii ani în prelegeri sprijinite pe cercetări de lungă durată care sunt urmate de dialoguri în profunzime.

Sâmbătă, 23 februarie, ora 17.30

Conferință susținută de Corneliu Bjola, „Propaganda în epoca digitală. Ce este, cum funcționează și cum poate fi combătută?“, urmată de un dialog cu Ioan Stanomir.

„Dorința politică de a influența „atitudini colective prin manipulare simbolică” sau, mai simplu, prin propagandă așa cum o definea Harold Lasswell, s-a manifestat dintotdeauna, dar epoca digitală a schimbat radical contextul în care propaganda politică este gândită, articulată și pusă în aplicare.“

Corneliu Bjola este profesor în studii diplomatice la Universitatea Oxford şi director al Oxford Digital Diplomacy Research Group. De asemenea, beneficiază de o bursă în cadrul Center on Public Diplomacy, University of Southern California şi este conferenţiar universitar la Academia Diplomatică din Viena. Cercetarea sa vizează impactul tehnologiei digitale asupra conduitei în relaţiile diplomatice, cu accent pe comunicarea strategică, influenţa digitală şi metode de combatere a propagandei digitale. Este autorul a şase cărți, inclusiv volumul Digital Diplomacy: Theory and Practice (2015).

Duminică, 24 februarie, ora 11.30

Conferință susținută de Jim Baggott, „Povestea științifică a creației“, urmată de un dialog cu Vlad Zografi.

„Care este natura lumii materiale? Cum funcționează ea? Ce e universul și cum s-a format? Ce e viața? De unde venim și cum am evoluat? Cum și de ce gândim? Ce înseamnă să fii om? Cum ajungem să ne cunoaștem? Aceste întrebări și multe altele care decurg logic din ele sunt marile întrebări ale existenței umane. Ele sunt întrebările pe care ni le-am pus de când am început să gândim rațional.“

Jim Baggott este autor de cărţi de ştiinţă în Marea Britanie. Cărţile sale au fost traduse în 12 limbi şi a fost premiat atât pentru cercetare științifică, cât și pentru volumele sale de știință. A scris numeroase articole ştiinţifice pentru ziare din Marea Britanie şi pentru revista New Scientist şi a contribuit la realizarea mai multor programe pentru BBC radio. Cărți publicate în limba română: Higgs. Inventarea și descoperirea „Particulei lui Dumnezeu“ și Origini. Povestea științifică a creației

Duminică, 24 februarie, ora 17.30

Conferință susținută de Bogdan Marcu, „Pași în spațiu. După 50 de ani“, urmată de un dialog cu Corina Negrea.

„Acum jumătate de secol, omul ajungea în spațiu pentru prima oară, lăsându-și urma pașilor pe Lună. Vreme de cinci decenii, factori geopolitici, economici și tehnici au împiedicat repetarea acestei realizări extraordinare. Ne aflăm în prezent în pragul unei curse pentru spațiu fără precedent, la începutul unor realizări greu de conceput.“

Bogdan Marcu este expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de douăzeci de ani în industria aerospațială americană. În 1998 începe să lucreze la corporaţia Rocketdyne, la proiecte legate de motoare pentru navete spaţiale. Este autorul multor studii publicate de American Institute for Aeronautics and Astronautics (AIAA). Din 2011 lucrează pentru Space X, corporația miliardarului Elon Musk, unde proiectează turbinele motoarelor Merlin 1D si MVacD, care echipează rachetele Falcon 9 şi pe cele ale motoarelor prototip Raptor, care echipează racheta BFR destinată misiunilor spre Marte. În 2016 se reîntoarce la Rocketdyne, ca leader al grupului de dezvoltare a turbinelor, cu proiecte la noile motoare RS-25 pentru NASA Space Launch System (SLS).

Luni, 25 februarie, ora 18.30

Conferința susținută de Liviu Giosan, „Epoca omului – Apocalipsa sau pace universală?“,
urmată de dialogul cu Marian Voicu.

„Cutremure, secete, înghețuri, potop – urgii ale Apocalipsei și forțe ale Naturii – au acum un rival la scară planetară: OMUL. O incursiune personală din preistorie până în prezent, din Africa până în India, de la Oceanul Arctic la Marea Neagră, în căutarea viitorului omenirii.“

Liviu Giosan este cercetător la Woods Hole Oceanographic Institution în Statele Unite și predă geologia marină în cadrul programului doctoral comun cu Massachusetts Institute of Technology. Și-a început cariera lucrând în Delta Dunării și pe Marea Neagră, după care a condus sau a participat la expediții oceanografice, precum și la campanii pe uscat, studiind deltele lumii de la Oceanul Înghețat până la Marea Japoniei și interiorul Africii. Principalele sale contribuții, semnalate printre altele de National Geographic, Discovery, NY Times, sau BBC, includ descoperirea unui nou tip de deltă, demonstrarea efectelor deforestării asupra evoluției Deltei Dunării și Mării Negre, reconstrucția regimului istoric al inundațiilor pe fluviul Mississippi și înțelegerea cauzelor climatice ale dezvoltării și decăderii civilizațiilor Indiei.

Marți, 26 februarie, ora 18.30

Conferință susținută de prof. dr. Andrei Constantinescu, „Cinci excursii în viitorul medicinei“,

urmată de un dialog cu prof. dr. Cătălin Vasilescu.

„Medicina se află în transfomare rapidă, de la bazele științifice la locul ei în viață și societate. Propunem un tur al noului orizont, cu posibilități și pericole greu de imaginat până acum.“

Andrei Constantinescu este profesor asistent de pediatrie la facultatea de medicină a Universității Columbia din New York. A studiat biologie moleculară la Universitatea Princeton, apoi a urmat programe de doctorat în medicină și biologie moleculară la facultatea de medicină Johns Hopkins din Baltimore. După rezidența în pediatrie și specializarea în respirologie la Columbia, este medic specialist în pediatrie pulmonară. Este implicat în cercetare de bază în biologie moleculară și imunologie, ca și în cercetare clinică, în special în domeniul fibrozei chistice și a bolilor neuromusculare. A publicat articole în reviste științifice și medicale de specialitate.

Evenimentul de deschidere, care va avea loc sâmbătă, 23 februarie, la ora 11.30, va fi un dialog despre „Dereglări ale lumii contemporane“ susținut de Gabriel Liiceanu și Andrei Pleşu și moderat de Mirela Nagâț, iar miercuri, 27 februarie, la ora 18.30, Horia-Roman Patapievici va susține conferința de închidere cu tema „Sinuciderea Europei?“, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu.

Seria de conferinţe Despre lumea în care trăim este gândită ca un program cultural anual, organizat de Fundaţia Humanitas Aqua Forte în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Fundaţia ARCCA.

Biletele pentru fiecare dintre cele cinci conferințe de știință costă 25 de lei și sunt în vânzare la casa de bilete și pe site-ul Filarmonicii George Enescu, la secțiunea proiecte speciale.

12
/09
/16

„Nu am ştiut că au fost atât de mulţi idioţi în lume, până când am început să folosesc Internetul.” - Stanislaw Lem. În urmă cu 95 de ani, într-o zi de 12 septembrie, se năştea la Lvov (pe atunci în Polonia), unul din cei mai cunoscuţi autori de literatură ştiinţifico-fantastică.

08
/09
/16

Deşi acceptase cu plăcere invitaţia lui Ion Caramitru de a deschide noua serie a Conferinţelor Teatrului Naţional, din motive de sănătate, Neagu Djuvara a decis să amâne conferinţa programată pe 2 octombrie 2016, la Sala Studio.

07
/09
/16

România participă și în acest an la Târgul de Carte Bok&Bibliotek de la Goteborg, avându-i ca invitați pe scriitorii Herta Muller, Gabriela Adameșteanu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean și Bogdan Ghiu.

05
/09
/16

Pentru a înţelege mai bine cinematografia, este întotdeauna util să revenim la filmul mut, a cărui diversitate a fost remarcabilă. Acolo s-au pus bazele gramaticii vizuale, prin căutările marilor cineaşti-pioneri, aşa cum reaminteşte volumul nou apărut „Limbajul cinematografic în era filmului mut”, de Silviu Şerban.

01
/09
/16

"Cred că, dintre toate minunile lumii, cea mai mare minune este Iubirea!" - George Șovu. Apreciatul romancier și scenarist a murit, luni, la vârsta de 85 de ani. Slujba de înmormântare va avea loc, astăzi, de la ora 13.00, la Cimitirul Mănăstirii Cernica. George Şovu este autorul scenariilor pentru celebra serie de filme 'Liceenii'.

31
/08
/16

Într-un volum colectiv, „Cum (să) îmbătrânim”, publicat în acest an de editura Baroque Books & Arts, mai mulți scriitori (dar nu numai) întorc pe toate fețele vârstele senectuții.

31
/08
/16

Peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte. Limba română se predă în şcoli din 43 de ţări şi este vorbită oficial în 20 de state în care există comunităţi mari de români. Este, de asemenea, limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină şi în Uniunea Europeană. Româna este şi una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase pe Muntele Athos.

29
/08
/16

"Să nu vedem în generaţia tinerilor de astăzi decât o umanitate decăzută de la standardele noastre mi se pare un lucru urât şi trist. Şansa lor e acum, şi ei nu vor trăi şi nu vor gândi ca noi, deşi poate ne vor duce viaţa şi gândurile mai departe", spune Mircea Cărtărescu. Scriitorul îi dă replică, astfel, rectorului de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, cel care acuzase “generaţia de studenţi Facebook şi Google” că “nu are destulă cultură generală şi s-a obişnuit să îşi rezolve temele cu informaţii găsite pe Internet”.

25
/08
/16

În vreme ce guvernul român se gândeşte cum să scoată 50 de lei din buzunar pentru a-şi trimite la grădiniţă minorii ai căror părinţi au venituri mici, italienii sunt gata să le acorde o susţinere generoasă adolescenţilor. Într-o mișcare concepută pentru a reaminti tinerilor că doar cultura este cea care ne îmbogăţeşte viaţa şi aduce oamenii împreună, cetățenii italieni care împlinesc 18 ani sunt pe cale să obțină 500 de euro " bonus de cultură " de la guvern.

24
/08
/16

Pe 9 septembrie, între orele 9.00 şi 23.00, va avea loc cea de a V-a ediţie a Nopţii Literaturii Europene la Bucureşti, un eveniment al Reţelei Institutelor Culturale Naţionale din Europa (EUNIC), care se desfăşoară anual în mai mult de 70 de oraşe din toată lumea.

23
/08
/16

Am călătorit cu trenul după o pauză consistentă, mai lungă de un deceniu. Habar nu mai avem despre felul cum mai arată interiorul vagoanelor și nici despre „fauna” care le populează. Ziua era una liberă pentru tot poporul, destinația una de relaxare (Brașov), deci bănuiesc că publicul era puțin diferit de cel obișnuit. Oricum, prima impresie, a interiorului vagoanelor, a fost una bună, prin comparație cu ceea ce era în vremurile când făceam naveta săptămânal pe ruta București – Găești.

23
/08
/16

“Ritmul în care trăim, configuraţia fiecărei zile (din care răgazurile, perioadele de otium fertil sunt, practic, evacuate) reduc până la o limită îngrijorătoare timpul rezervat altădată lecturii.” – Andrei Pleşu. Scriitorul şi eseistul Andrei Pleşu - reper al vieţii publice şi academice româneşti - împlineşte, astăzi, 68 de ani.

19
/08
/16

INTERVIU La 25 de ani, Editura Nemira are casă cu grădină; trei câini, trei pisici; peste 1500 de autori publicați. Entuziasm, limonadă rece. Și un director general doar oleacă mai bătrân decât ea: Ana Nicolau.

18
/08
/16

„M-am născut la trei zile după intrarea României în război. Am avut, până am plecat în Franţa, la vârsta de doisprezece ani, extrase de naştere pe care scria «născut la 18/31 august». Se dădeau ambele date.“ Viaţa lui Neagu Djuvara începe aşadar în 1916, la Bucureşti, sub semnul aventurii şi al peregrinărilor.

18
/08
/16

“Anii de comunism au creat acest fenomen: să ajungi să îţi fie scârbă de ţara ta.” - Neagu Djuvara. Istoricul, scriitorul şi diplomatul Neagu Djuvara împlineşte, astăzi, 100 de ani.