Constantin Silvestri – biografia necunoscută lansată la Gaudeamus
https://www.ziarulmetropolis.ro/constantin-silvestri-biografia-necunoscuta-lansata-la-gaudeamus/

Cartea ,,Constantin Silvestri – biografie necunoscută”, care cuprinde informaţii necunoscute din arhivele Securităţii despre unul dintre cei mai importanţi compozitori şi dirijori români şi unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului 20 la nivel mondial, a fost lansată la Târgul Gaudeamus.

Un articol de Andrada Văsii|24 noiembrie 2013

Cartea „Constantin Silvestri – biografie necunoscută“, care cuprinde informaţii necunoscute din arhivele Securităţii despre unul dintre cei mai importanţi compozitori şi dirijori români şi unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului 20 la nivel mondial, a fost lansată la Târgul Gaudeamus.

Volumul „Constantin Silvestri – biografie necunoscută”, de Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, a apărut la Editura Ars Docendi – Universitatea din Bucureşti şi a fost lansat, sâmbătă, la Târgul de Carte Gaudeamus de la Bucureşti.

Alături de autoarea cărţii, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, s-au aflat Olga Grigorescu, muzicolog, Laura Manolache, compozitoare şi muzicolog, şi Ioan Crăciun, directorul Editurii Ars Docendi.

Cu ocazia centenarului Constantin Silvestri, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu (violonistă, conferenţiar al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti) reuneşte în acest volum documente şi fotografii din arhive, inclusiv cele ale Securităţii şi ale Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, crâmpeie de corespondenţă şi evocări despre marele dirijor.

Ca şi alţi oameni de cultură din perioada comunistă, Constantin Silvestri a ales calea exilului pentru a se realiza din punct de vedere artistic. Neputând să-l determine să revină în ţară, Securitatea şi înalţi demnitari ai regimului au căutat mijloace de a confisca bunurile dirijorului.

Astfel, în urma unei serii de ilegalităţi, remarcabila colecţie de tablouri vizată de doi înalţi demnitari ai regimului, partiturile adnotate, obiectele şi albumele de artă, colecţia filatelică strânse de Constantin Silvestri dispar practic fără urme.

Autoarea conturează astfel portretul unui muzician genial, vanitos, frământat de îndoieli, cu o putere de muncă ieşită din comun, nedreptăţit de cei care nu-i recunoşteau sau nu voiau să-i recunoască talentul, revoltat de dictatele ideologice de inspiraţie sovietică impuse creatorilor români, nehotărât dacă să rupă toate punţile cu ţara, dar temător că altfel nu va putea circula liber în occident, profund dezamăgit de cei care reprezentau România în străinătate, inabil în a-şi valorifica pe deplin potenţialul financiar odată ajuns în străinătate.
Şi, în cele din urmă, un Silvestru răpus de efort şi boală şi jefuit în propria ţară.

Securitatea versus Constantin Silvestri 

„Este un volum care a consumat-o şi pe autoare, dar şi pe noi. Este o carte realizată cumva cu durere şi cu iubire”, a spus Ioan Crăciun, directorul Editurii Ars Docendi, la evenimentul de lansare a volumului de la Târgul de Carte Gaudeamus.

La rândul său, muzicologul Olga Grigorescu a subliniat faptul că volumul „Constantin Silvestri – biografie necunoscută” nu este o biografie obişnuită, ci este o carte care iese din canoane, inclusiv prin modul de constituire.

„După părerea mea, această carte se parcurge cu răsuflarea tăiată şi răspunde setei noastre de autenticitate şi de adevăr. Sunt prezentate documente scoase cu răbdare şi cu migală din arhivele CNSAS.

E impresionantă lupta pe care marele muzician a dus-o pentru a-şi păstra libertatea. Noi ştiam că a plecat în străinătate, că nu s-a mai întors, dar nu ştiam amănuntele acelor ani. A fost un muzician care nu dorea decât să-şi practice meseria şi să servească România”, a spus Olga Grigorescu.

Ea a precizat că din volum reiese şi lupta Securităţii pentru a-l readuce în ţară pe Constantin Silvestri „şi probabil pentru a-l anihila”. „Cartea completează ce ştiam despre acest mare artist şi, din documentele prezentate, ne dăm seama ce presiune a apăsat asupra lui chiar când era în afara ţării”, a spus Olga Grigorescu.

Constantin Silvestri

Coperta volumului lansat la Gaudeamus

Potrivit muzicologului, românii s-au putut bucura de realizările lui Constantin Silvestri foarte târziu. „Înregistrările lui Constantin Silvestri la radio erau interzise, dar, după 1969, când acesta a murit, s-a dat drumul programărilor la radio, a fost repus în drepturile sale artistice. Am trăit această schimbare nedreaptă şi ruşinoasă”, a spus Olga Grigorescu.

La rândul său, muzicologul Laura Manolache a spus că volumul „Constantin Silvestri – biografie necunoscută” cuprinde „dezvăluiri care aduc în apropiere documente pe baza cărora putem să ne reconfigurăm imaginea de ansamblu a unei epoci”.

Ea a spus că o parte din moştenirea din ţară a lui Constantin Silvestri se află în arhiva Muzeului Naţional „George Enescu”, însă Securitatea a pus sechestru pe locuinţa şi pe bunurile sale. „Acest volum ne deschide o mulţume de alte căi cu privire la ce s-a întâmplat”, a mai spus Laura Manolache.

Autoarea volumlui, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, a spus că a prezentat în volum, alături de informaţii furnizate de cei doi mari biografi ai lui Constantin Silvestri – Theodor Bălan şi Eugen Pricope -, documente despre ce s-a întâmplat în România în perioada în care Silvestri trăia în străinătate.

„Nimic nu a scăpat drumului pe care conducătorii politici credeau că trebuie să-l urmeze arta”, a spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, precizând că, în mod sistematic, pe vremea când era în ţară, Silvestri era criticat.

Potrivit autoarei, unul dintre cele mai importante momente prezentate în carte este acela în care Constantin Silvestri se hotărăşte să plece definitiv din ţară, după premiera operei „Oedip”, care a avut loc pe 22 septembrie 1958 şi care a reprezentat culmea carierei sale în România.

„Cele mai dramatice două capitole sunt cele din final. Silvestri a fost condamnat ca trădător de ţară. Este halucinant cum statul român s-a pretat la asemenea lucruri, i-a luat absolut tot.

Avea 45 de tablouri, dintre care cinci de Luchian, el se înconjura de aceste obiecte, făceau parte din universul lui. Veţi vedea cum s-a comportat un regim totalitar faţă de un mare artist român”, le-a spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu celor prezenţi la evenimentul de lansare a cărţii sale de la Gaudeamus.

Info:

Cartea „Constantin Silvestri – biografie necunoscută” face parte din proiectul „Centenar Constantin Silvestri”, sprijinit de Fundaţia Raţiu din Marea Britanie.

Foto credit: Wikipedia, Constantin Silvestri

26
/06
/16

Luni, 27 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, va avea loc o întâlnire cu Aurora Liiceanu, prilejuită de apariția celui mai recent volum al său la Editura Polirom: „Ea şi El. Biografia unei relaţii”. Alături de autoare, vor fi prezente Virginia Costeschi, Alina Purcaru, Eli Bădică.

25
/06
/16

Miercuri, 29 iunie, ora 19.00 va avea loc la Librăria Humanitas Cişmigiu o seară dedicată romanului „Calea Idei Brown” de Ricardo Piglia, una din cele mai importante voci ale literaturii hispano-americane contemporane. La eveniment vor participa Tania Radu, critic literar, Ioana Bâldea Constantinescu, scriitoare şi jurnalist cultural şi Alina Cantacuzino, traducătoarea romanului.

21
/06
/16

"2084 e mai dur decât Supunere, descriind un adevărat totalitarism religios.” - Michel Houellebecq. Miercuri, 22 iunie, ora 19.00, iubitorii de carte sunt aşteptaţi la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru o seară dedicată romanului "2084. Sfârşitul lumii", de Boualem Sansal, distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze în 2015.

10
/06
/16

„Evul Mediu a rămas, dacă nu meseria mea, hobby-ul meu – şi tentaţia constantă –, şi îl văd în toate, transpărând în lucrurile de care mă ocup, care nu par medievale şi totuşi sunt.” (Umberto Eco)

06
/06
/16

Cea de a XI-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, desfășurată în perioada 1 - 5 iunie la Romexpo, și-a închis porțile, organizatorii și reprezentanții editurilor raportând vânzări mai mari decât la ediția din 2015 a târgului.

03
/06
/16

Cartea „Naufragii”,  de Akira Yoshimura (Humanitas Fiction, 2016) este dintre acele întâmplări rare cu forţa de a deveni o bornă. Viaţa cititorului se împarte firesc: înainte şi după „Naufragii”.

03
/06
/16

Unul dintre cele mai așteptate momente ale ediţiei din acest an a Bookfest îl constituie masa rotundă dedicată lui Amos Oz, cel mai important prozator și eseist contemporan israelian, ale cărui cărți au fost traduse cu succes în seria de autor de la Editura Humanitas Fiction. Evenimentul va avea loc astăzi, de la ora 18.00, la Scena AGORA.

01
/06
/16

La cele peste 30 de evenimente Humanitas din cadrul Bookfest (1-5 iunie), desfăşurate la standul editurii, la standul Israelului - ţara invitată de onoare, şi la Scena Agora, vor vorbi Ana Blandiana, Fania Oz- Salzberger, Lucian Boia, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Teodor Baconschi, Ioana Pârvulescu, Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Radu Paraschivescu, Tania Radu, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Tatiana Niculescu Bran, Radu Vancu, Ciprian Măceşaru, Cosmin Ciotloş, Dan-Liviu Boeriu, Ioan Stanomir.

01
/06
/16

Astăzi, în ziua în care se deschide târgul de carte Bookfest, unde îşi va relansa ultimul roman, Solenoid, scriitorul Mircea Cărtărescu împlineşte 60 de ani. Tot astăzi îşi serbează ziua de naştere şi soţia sa, poeta Ioana Nicolaie.

31
/05
/16

Fotografii, scrisori de la prieteni și iubiți, unele manuscrise inedite, în total 120 de documente, martore ale iubirilor și ale activității scriitorului francez Marcel Proust, au fost scoase la licitație de casa Sotheby's la Paris.

30
/05
/16

Israel, țara invitată de onoare la ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest (1-5 iunie), le propune iubitorilor de carte să își inventarieze, iar apoi să își lanseze visele. Pornind de la motto-ul ales pentru a promova prezența Israelului la Bookfest – „Never Stop Dreaming” –, organizatorii au ales să construiască standul sub forma unei fabrici de vise: vizitatorii sunt invitați să își aștearnă gândurile pe hârtie, pentru ca apoi, printr-un mecanism secret, acestea să fie lansate în aer.

29
/05
/16

Ziarul Metropolis continuă rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanţi oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale, Iulian Tănase povestește despre textele revelatorii, despre poeziile (proaste) din tinerețe  și despre o buclă a sincronicității cu un anume domn Gwyn.