Corneliu Coposu – lecția de demnitate
https://www.ziarulmetropolis.ro/corneliu-coposu-lectia-de-demnitate/

Numit de Petre Țuţea „ultimul senior al României”, Corneliu Coposu (1914 – 1995) a fost unul dintre cei mai importanţi lideri politici ai perioadei postrevoluţionare. „În fond nu e importantă persoana mea, importantă e ideea legată de viaţa mea. Dacă această idee va triumfa, apariţia sau dispariţia mea sunt secundare”, declara Seniorul PNȚCD, în anii ’90.

Un articol de Liliana Matei|7 decembrie 2014

Volumul „Corneliu Coposu 163 de vorbe memorabile”, apărut la Editura Vremea (parafrazând cartea lui Petre Țuțea, de la Editura Humanitas), este antologat și prefațat de Marius Ghilezan. „A făcut întotdeauna abstracție de interesul personal și a disprețuit veleitățile și vanitățile curente. Modestia lui era fermă, cuvântul lui, angajant. Era un domn înalt, un om de idei, cuvintele lui aveau prozodie, adevărate cantilene, un veritabil aristocrat al spiritului. Fiindcă în acte și pe cruci trebuia să aibă un nume, i s-a spus Corneliu Coposu”, nota Marius Ghilezan, în prefață.

Cartea conține o serie de explicații și de învățăminte lăsate de Corneliu Coposu. Mai jos sunt câteva dintre ele:

Modestie

„Dezinteresul meu legat de onorurile și demnitățile publice și față de acumularea de avere îmi dă o independență care mă face să fiu foarte obiectiv în raporturile cu oamenii.”

„Aș fi putut să mă așez pe o adunare de bani, am avut condiții, dar nu m-au interesat. Cred că sunt cel mai sărac om din România, neavând nici un metru pătrat de pământ, neavând nici o acțiune, neavând nici o casă proprie și nici un fel de proprietate. Așa că nu o să am probleme testamentare pentru că nu am ce testa.”

Libertate

„Libertatea cea adevărată este transpunerea pe plan politic a nevoii bilologice de mișcare.”

„Omul este răspunzător față de propria lui conștiință, deci față de Dumnezeu.”

„Dreptul de a face ce vrei între hotarele legii, fără constrângere din afară sau de a nu face ceea ce este contrar convingerilor tale se cheamă libertate.”

163vorbe

Corupție

„Vedem câteodată pe estrada solemnității câte un zero care flutură, fără pudoare, banii țării.”

Destin

„Mi-am făcut un examen de conștiință. Am trecut în revistă toate suferințele și mizeriile prin care am trecut de-a lungul pușcăriilor, a anilor de detenție, a persecuțiilor post-penitenciare. Dacă ar fi să aleg, aș opta pentru același destin. Cred că destinele noastre sunt scrise dinainte. Eu nu sunt fatalist, dar, dacă mi s-ar ridica în față aceleași alternative, ceea ce aș alege ar fi tot trecutul pe care l-am trăit și pe care l-aș repeta cu seninătate.”

„Nu are pereche zbuciumul unui om care vede, la apusul vieții, că sunt străine cărările pe care le-a străbătut.”

Morală

„Marile caractere se formează în Opoziție.”

„Nu poate exista o politică veritabilă fără consecvență și moralitate.”

Dictatură

„Deceniile de comunism au făcut mai mult rău României decât au provocat cele două războaie mondiale la un loc, întrucât acestea nu i-au denaturat spiritualitatea.”

„Astăzi se calcă în picioare drepturile omului în numele libertății. În numele libertății se înscenează culpe, se falsifică documente, se reabilitează nărăviziții trotuarului politic. Și tot în numele libertății se sparg capete, se mută fălci incomode, se trag salve din arme cu repetiție și se trimit în pușcărie cetățeni nevinovați.”

Dragostea

„Religia creștină este întemeiată pe dragoste. Din păcate, reprezintă virtutea cel mai puțin practicată de români.”

„În pușcăriile comuniste, oamenii care alunecau pe povârnișul disperării erau salvați de o serie de preoți aproape de sfințenie.”

Suferința

„Față de sacrificiile pe care le-au făcut eroii, bieții noștri ani de pușcărie contează prea puțin.”

„Pușcăria este un exercițiu pentru a-ți antrena răbdarea.”

„În cei șapte ani de izolare totală, pe lângă credința în Dumnezeu și încrederea fermă în dreptatea cauzei pentru care sufeream ororile temnițelor, poezia a fost o adevărată hrană spirituală.”

Istorie

„Nu resemnații scriu istoria, ci cutezătorii ei. Prin aceștia, neamurile sunt veșnice.”

„Cine uită trecutul, merită să-l repete.”

Carte

„O carte bună o citești cu teama de a nu frânge, la mijloc, gingășia unei impresii. Cu grija cu care împărtășești o floare de păpădie.”

Politică

„La noi se confundă noțiunea de a nu face politică cu noțiunea de a nu face parte dintr-un partid. Nu trebuie să faci parte dintr-un partid ca să faci politică.”

Sport

„În țara românească se face politică din sport și sport din politică.”

Societate

„Românul este fatalist și se teme de schimbare. Nu este obișnuit să riște pentru o viață mai bună.”

„Intelectualitatea nu este o calitate dobândită exclusiv pe băncile universităților, ci mai degrabă o aplecare a minții către analiza existenței.”

Viziune

„Cred că pentru tânăra generație de azi, cel mai important lucru pentru a înțelege trecutul este să i se ofere pilda unui prezent mai bun.”

„În fond nu e importantă persoana mea, importantă e ideea legată de viața mea. Dacă această idee va triumfa și dacă ea este îmbrățișată de prietenii mei și de opinia publică, apariția sau dispariția mea sunt secundare. Totul este să supraviețuiască o atitudine. Dacă aceasta va triumfa, dispariția mea nu mai e semnificativă.”

Foto: www.corneliu-coposu.ro

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

14
/02
/22

Școala Gimnazială Nr. 194, București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Inspectoratul Școlar al Municipiului București organizează marți, 15 februarie, de la ora 10.00, evenimentul on-line ”Cu cărțile deschise...”, cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii.

10
/02
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, sărbătorește Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități online si offline. Astfel, la Palatul Parlamentului, scriitorul Petre Crăciun va susține un atelier de lectură pentru copii.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.

08
/02
/22

Premisa proiectului habits by Republica cultural, inițiat de Societatea Omului Sănătos, o serie de conversații despre impactul artei asupra psihicului și spiritului uman moderate de psihoterapeutul Gabriel Cicu (fondator al clinicii Color Mind din București) alături de patru artiști: scriitoarea Adela Greceanu, muzicianul Răzvan Popovici, coregrafa Judith State și pictorul Roman Tolici.