Cosmin Matei şi Petre-Emanuel Ghergu prezintă „Universul uman“ la Cafeneaua Légère
https://www.ziarulmetropolis.ro/cosmin-matei-si-petre-emanuel-ghergu-prezinta-universul-uman-la-cafeneaua-legere/

Cafeneaua Légère şi 4ART vă invită, în perioada 19 iunie – 19 iulie 2013 la un periplu în lumea graficii contemporane. Expoziţia intitulată „Universul uman“ aduce pe simeze doi artişti vizuali: pe Cosmin Matei şi pe artistul Petre-Emanuel Ghergu, ambii cu o bogată experienţă pe simezele bucureştene.

Un articol de Andrada Văsii|19 iunie 2013

Cafeneaua Légère și 4ART vă invită, în perioada 19 iunie – 19 iulie 2013 la un periplu în lumea graficii contemporane. Expoziția intitulată „Universul uman“ aduce pe simeze doi artiști vizuali: pe Cosmin Matei şi pe artistul Petre-Emanuel Ghergu, ambii cu o bogată experiență pe simezele bucureştene.

Condus de o nemărginită sete lăuntrică pentru descoperirea universului uman, Cosmin Matei propune lucrări plasate în două etape diferite ale maturizării sale artistice: povestea sensibilă a începutului oricărui cuplu, dragostea umană magică și eternă, pe de o parte, dar și profunzimea operei lui Dante, „Divina Comedie“, în care persoanjele sunt supuse multor obstacole, pe de altă parte.

Ambele teme descoperă frământările umane văzute prin ochii plasticianului și transpuse cu mare acuitate în opere ce folosesc un limbaj plastic racordat armonios și echilibrat, iar jocul dintre pozițiv și negativ, dintre închis şi deschis aduc un plus de originalitate compozițiilor artistului.

Un univers bivalent

Universul uman văzut de Petre-Emanuel Ghergu se manifestă pe două planuri: cel terestru, al iubirii ce se manifestă în interiorul cuplului, dar și planul ceresc, cel prin care Creatorul își exprimă zilnic iubirea față de oameni. Compozițiile tânărului artist vizual sunt încărcate de un profund simbolism teologic. Astfel, cei doi tineri plasticieni reușesc să creeze un dialog.

Foto credit: Modernism.ro

Text preluat în parteneriat cu Modernism.ro

05
/04
/17

“Rerotikon”, prima expoziție de artă erotică găzduită de Galeria Rotenberg-Uzunov din București, va fi vernisată joi, 6 aprilie, ora 19.00. Semnatara picturilor expuse este tânăra artistă Diana Manole, care explorează puterea de seducție a nudurilor umane, cu accente vintage din pin-up-ul american într-o combinație cu tușa mult mai recentei Școli de la Cluj.

30
/03
/17

Prințul Charles a sosit, în această dimineața, la Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", fiind întâmpinat de directoarea instituției, Paula Popoiu, și de Irina Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii. Alteța Sa Regală a fost primită cu pâine și sare.

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

20
/03
/17

Fotograful Mircea Albuțiu vă prezintă 10 imagini din seria de 40, numită New Energy. Seria a fost expusă la Arcade 24 în Bistrița Năsăud în septembrie 2015; în 28 aprilie 2017 va fi vernisată la Teatro Jose Lucio da Silva din Leiria, Portugalia iar în august 2017 la sediul ICR din Lisabona.

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.