Cristian Tudor Popescu: „M-am întors la literatură
https://www.ziarulmetropolis.ro/cristian-tudor-popescu-m-am-intors-la-literatura/

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care şi-a lansat duminică, la Târgul Gaudeamus, cel mai recent volum al său, ,,Filmar”, dar şi a treia ediţie a cărţii ,,Copiii fiarei”, a declarat că s-a întors la literatură.

Un articol de Andrada Văsii|24 noiembrie 2013

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care şi-a lansat duminică, la Târgul Gaudeamus, cel mai recent volum al său, „Filmar”, dar şi a treia ediţie a cărţii „Copiii fiarei”, a declarat că s-a întors la literatură.

Cristian Tudor Popescu a spus, la evenimentul organizat de Polirom la standul Dacia din cadrul Târgului Gaudeamus, că nu şi-a dorit această lansare de carte, întrucât rezistă din ce în ce mai greu în spaţii cu lume multă. „Asta îmi dă o stare de anxietate şi mă stresează. Psihiatrii ar numi aşa ceva agorafobie”, a spus jurnalistul.

El a precizat că editura Polirom a fost cea care a vrut ca această lansare să aibă loc la Târgul Gaudeamus. „Constat că bine a făcut, pentru că dumneavoastră, cei care aţi venit acum aici, sunteţi, îmi dau seama, publicul meu ultim şi, de fapt, singurul care contează”, a spus Cristian Tudor Popescu.

Jurnalistul a mai menţionat că, în urmă cu 20 de ani, când scria cartea „Copiii fiarei”, nu mai dorea să fie „un scriitor pentru cei puţini şi foarte educaţi”. „Consideram că, având în vedere ce se întâmpla pe stradă, în ţară şi în lume după ’89, trebuia să scriu pentru mase”, a spus el.

Popescu a adăugat că a fost nevoit să lupte cu idei pe care i le băgase în cap regimul comunist, amintind trei dintre acestea: scriitorul este dator să scrie pentru mase, scriitorul este dator să schimbe lumea şi, în calitate de jurnalist, trebuie să încerce să schimbe oamenii, să-şi schimbe colegii.

„Toate aceste trei idei s-au dovedit egoiste şi comunistoide, am înţeles însă asta după 20 de ani. Atunci credeam ca asta trebuie să fac şi am făcut-o”, a completat el.

Cristian Tudor Popescu: fără texte politice

Cristian Tudor Popescu a mai precizat că volumul „Filmar” reprezintă rezultatul unei alte atitudini faţă de actul scrisului. Potrivit acestuia, volumul nu mai conţine niciun text politic. „Aceasta carte conţine proză. M-am întors la literatură”, a spus jurnalistul.

În carte este vorba despre filmele pe care le fac regizorii şi despre filmele pe care le face viaţa, a mai spus el. „Dacă ştii să te uiţi la ea, în anumite momente, viaţa produce filme”, a adăugat Cristian Tudor Popescu.

La lansare, jurnalistul a citit, pentru zecile de oameni veniţi să asiste la eveniment, două texte, din volumele „Copiii fiarei”, respectiv „Filmar”.

Citiţi şi: Editura Polirom aduce 1.000 de titluri la Gaudeamus

Potrivit editurii Polirom, „Filmar” reuneşte texte ce abordează subiecte legate de cinematografie, fără să ocolească însă analizele unor evenimente recente. Cunoscut cinefil, autorul trasează paralele între producţiile cinematografice şi viaţa reală, între personaje de film şi persoane publice, dar prezintă şi filme mai vechi sau mai noi, actori, regizori, festivaluri şi premiile oferite în cadrul acestora.

În plus, trece în revistă preferinţele criticilor de film şi ale publicului, fie el format din elevi de liceu sau din persoane care au trăit direct experienţa comunismului. Cristian Tudor Popescu vine cu argumente solide care să îi susţină ipotezele, nu se fereşte să pună degetul pe rană atunci când e cazul şi nici nu evită laudele pentru producţiile şi persoanele pe care le consideră meritorii.

Cristian Tudor Popescu

Coperta volumului „Copiii fiarei“

„Dacă în legătură cu o moralitate a artei se poate discuta, de la Villon până la marchizul de Sade şi Céline, o artă a moralităţii nu văd cum ar putea exista. Nu e nimic artistic în a fi moral. A nu fi făţarnic, a nu fi oportunist, a nu minţi, a nu trăda, a-ţi asuma greşelile şi a plăti pentru ele nu presupune talent. Moralitatea nu e nici măcar o profesie.“

Acesta continua: „Moralitatea e un organ, ca inima sau ficatul, îl ai sau nu îl ai, cu deosebirea că poţi trăi şi fără el. Ea îţi aparţine în totalitate – eşti moral în primul rând faţă de tine însuţi -, nu e menită aprecierii celorlalţi, ca arta. Sau, astăzi, în România, moralitatea poate fi definită ca o boală psihică”, notează Mediafax.

Volumul „Filmar”, publicat la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Publicistică”, va fi disponibil şi în format digital.

Foto credit: Polirom, Wikipedia foto Cristian Tudor Popescu

02
/10
/15

Marți, 6 octombrie, de la 19:00, Revista de Povestiri organizează la Cărturești Verona a patra întâlnire a clubului de lectură Pop-up Stories, care are în centru romanul „Deadline”, de Adina Rosetti. Invitații care vor discuta despre experiențele lor legate de temele cărții sunt Cristina Ion și Bülent Duagi.

02
/10
/15

La aproape cincisprezece ani de la succesul romanului Simion Liftnicul, Petru Cimpoeşu, unul dintre prozatorii de primă linie ai ultimilor ani, ne face cunoştinţă cu Celălalt Simion, într-o poveste plină de surprize şi umor. Romanul a apărut în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom şi este disponibil din această săptămînă în librăriile din ţară şi pe www.polirom.ro.

01
/10
/15

ION STRATAN (1955-2005), unul dintre cei mai importanţi poeţi „optzecişti“, ar fi împlinit astăzi 60 de ani. Prieten cu Nichita Stănescu şi considerat drept cel mai important continuator al acestuia, Stratan a fost , de asemenea, “cel mai distins poet al Cenaclului de Luni la o vreme când ceilalți optzecisti încă își pregăteau ucenicia”.

29
/09
/15

Institutul Cultural Român de la Viena celebrează împreună cu Centrul Ceh Viena şi alături de alţi 18 membri ai clusterului EUNIC Austria, ce-a de-a 14-a ediţie a unui eveniment tradiţional pentru calendarul cultural austriac: Ziua Internaţională a Cafelei.

25
/09
/15

Semnele norocului pot apărea când te aștepți mai puțin. Vă spun din experiența recentă. În timp ce mă îndreptam cu pași șovăitori spre un spectacol cu accente de thriller socio-economic, cunoscut sub numele de „ședință cu părinții”, semnele norocului s-au arătat de trei ori în mai puțin de 500 de metri, o vrabie și doi guguștiuci eliberându-și intestinele fix în capul meu.

21
/09
/15

În una dintre vânătorile mele prin anticariatele orașului am achiziționat o carte pe care o aveam în vizor de mai mult timp: Raport către El Greco. Bucuria viitoarei lecturi mi-a fost umbrită imediat după ce am deschis cartea.

20
/09
/15

Miercuri, 23 septembrie 2015, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld, Regina Elisabeta nr.38), Editura Humanitas iubitorii de literatură sunt invitaţi la lansarea volumului ”Să nu plângi” de Lydie Salvayre, roman câştigător al Premiului Goncourt în 2014, una dintre cele mai aşteptate cărţi ale acestei toamne la Humanitas Fiction.

18
/09
/15

Și în această toamnă, Timișoara deschide porțile literaturii la cea de a IV-a ediție a festivalului internațional de literatură. Evenimentul, plănuit să aibă loc în perioada 21-23 octombrie în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara, va prilejui iubitorilor de literatură întâlnirea cu nume importante ale literaturii europene de astăzi.

18
/09
/15

Scriitorul Cristian Teodorescu a particpat, zilele acestea, la un turneu de lansări organizat cu prilejul recentei apariţii în limba polonă a romanului Medgidia, oraşul de apoi (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), publicat la editurile Amaltea/ATUT, în traducerea Radosławei Janowska-Lascar.

17
/09
/15

Am avut privilegiul să citesc noul volum al lui Florin Piersic jr, “opere cumplite (volumul 2)”, în manuscris. Cartea, publicată la editura Humanitas, este de ieri în librării. Las mai jos o cronică onestă, deși sentimentală.

15
/09
/15

Asociația Curtea Veche organizează NARATIV - festivalul de lectură pentru copii, proiect cultural finanțat de ARCUB în cadrul programului cultural “Ești București”. Evenimentul va avea loc la Librăria Cărturești Verona în perioada 21-27 septembrie și va cuprinde o serie de activități gratuite susținute de pedagogi non-formali, artiști, specialiști în educație și psihologia copilului.

14
/09
/15

Pe vremea lui Ludovic al XIII-lea, Versailles era doar un modest pavilion de vînătoare. Ludovic al XIV-lea îl transformă într-un centru al puterii, dar şi într-un loc al plăcerii, dorinţei şi desfrîului. Grădinile noului castel, parcurile cu fîntîni, apartamentele legate între ele, totul părea menit să adăpostească aventurile Regelui Soare cu nenumăratele-i amante.