Cultura produce mai mulţi bani în Franţa, decât industria auto sau industria luxului
https://www.ziarulmetropolis.ro/cultura-produce-mai-multi-bani-in-franta-decat-industria-auto-sau-industria-luxului/

Cultura şi creaţia – muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video – generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cea generată de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi, informează AFP.

Un articol de Corina Vladov|7 noiembrie 2013

Cultura şi creaţia – muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video – generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cea generată de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi, informează AFP.

Cifra de afaceri directă generată de industriile culturale şi creative (ICC) din Franţa este de 61,4 miliarde de euro, depăşind astfel industria automobilului, care generează 60,4 miliarde de euro şi de industria luxului, care generează 52,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de cabinetul Ernst & Young, pe baza datelor din anul 2011.

Sectorul ICC are 1,2 milioane de angajaţi, care reprezintă 5% din forţa de muncă internă, şi include „muncitori calificaţi şi necalificaţi, atrăgând în special tineri”.

ICC a generat o cifră de afaceri totală de 74,6 miliarde de euro, dacă se adaugă şi aceea generată de activităţile indirecte (care atrag 20% din forţa de muncă internă).

Programul „Panorama economică a industriilor culturale şi creative” (ICC), primul de acest gen, a fost realizat la iniţiativa „France créative”, o nouă platformă ce grupează actorii din acest sector, care doresc să promoveze un discurs pozitiv despre cultură destinat publicului larg şi factorilor de decizie, dar şi să se afirme cu tărie în faţa uriaşilor din domeniul digital (Google, Apple, Facebook, Amazon).

cultura louvre

Muzeul Luvru are o importanţă majoră în turismul care promovează cultura franceză

Obiectivul acestui program este acela de a anihila din faşă anumite idei auzite la Paris şi la Bruxelles, potrivit cărora cultura ar fi doar „un sac fără fund pentru finanţare şi subvenţii publice”.

Rata de angajare în domeniul industriilor culturale şi creative la nivelul Europei a crescut cu 3,5% în medie pe an, între 2000 şi 2007.

Cabinetul Ernst & Young a subliniat faptul că ICC-urile franceze s-au aliat cu companii lider pe plan mondial, precum Universal Music Group (filială a grupului Vivendi), Deezer, Hachette, iar cinematografia franceză este al doilea exportator mondial după Statele Unite şi că jocurile video franceze realizează 80% din cifra de afaceri din vânzări la export, notează Mediafax.

„Când ni se vorbeşte despre excelenţă, se evidenţiază în general farmacologia, aeronautica, produsele de lux, turismul, dar rareori este citată cultura, cu toate că acesta este unul dintre puţinele sectoare care au o balanţă comercială pozitivă”, a subliniat Marc Lhermitte, asociat al cabinetului Ernst & Young.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.