Cum s-a impus Teatrul Metropolis în opt ani de existenţă
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-s-a-impus-teatrul-metropolis-in-opt-ani-de-existenta/

Teatrul Metropolis a fost inaugurat în toamna anului 2007, când Radu Beligan şi George Ivaşcu au tăiat panglica. Teatrul Tineretului Metropolis a fost conceput ca singurul teatru de proiecte din Bucureşti şi de atunci pe scena din strada Mihai Eminescu au trecut nume importante.

Un articol de Ziarul Metropolis|14 decembrie 2015

„Mă consider un om extrem de norocos că am ocazia să construiesc un TEATRU. Un teatru, a cărui clădire nu avea apă caldă, nu avea curent, al cărui acoperiş stătea să cadă, care nu avea un repertoriu şi nu avea public”, spunea George Ivaşcu, la ceva vreme după inaugurare, mărturisind în acelaşi timp că proiectul Teatrului Metropolis e cel mai frumos rol din viaţa lui. „Ştiu că acest lucru este cea mai mare provocare din viaţa mea. Şi dintre atâtea roluri pe care le-am jucat şi le voi juca, acesta este cel mai important rol. Până acum, de câte ori eram întrebat, ca actor, ce rol mi-aş dori să joc, întotdeauna răspundeam: nu ştiu. La 40 de ani am aflat…”

În anii 2006-2007, o casă de cultură veche, din perioada comunistă, aflată pe strada Mihai Eminescu, la nr. 89, devenea ceea ce managerul George Ivaşcu îşi propusese, „un teatru al mileniului III”, aşa cum a fost promovat la momentul respectiv, un teatru „ca un OZN în centrul oraşului, aşa cum îl proiectase el, o combinaţie de arhitectură „high-tech” cu stilul Hundertwasser. Între timp, la final de an 2015, Metropolis are două săli, cea de a doua dată în folosinţă în acest an.

Pe locul unde se află acum clădirea teatrului, a fost odată o cârciumă, pe care enoriaşii bisericii din mahalaua Tirchileşti au reuşit prin anul 1928 s-o transforme într-o instituţie de cultură, Ateneul Cultural Dichiu. Clădirea a străbătut aproape un secol, transformându-se în perioada comunistă din ateneu popular în casă de cultură… După ce, o vreme, după Revoluţia din 1989, au funcţionat aici, pe rând Teatrul Urmuz şi Theatrum Mundi, acum opt ani, clădirea renovată şi de fapt reconstruită a devenit Teatrul Metropolis, în care actori şi regizori importanţi au lucrat, în această perioadă.

De la Alexandru Tocilescu, prezent chiar la inaugurarea teatrului, la Olga Tudorache, al cărei spectacol „Peşte cu mazăre” a deschis la acel moment Metropolisul, continuând cu Horaţiu Mălăele, Victor Ioan Frunză, Felix Alexa, Laszlo Bocsardi, Marius Manole, George Costin, Luminiţa Gheorghiu, Nicoleta Hâncu, Mihai Constantin, Coca Bloos, Oana Pellea, Maia Morgenstern sau Irina Petrescu. Radu Beligan, prezent la deschiderea din 2007, la momentul când a fost tăiată panglica, şi contemporan cu istoria teatrului… De altfel, ziua Teatrului Metropolis a fost stabilită nu întâmplător pe 14 decembrie, de ziua de naştere a lui Radu Beligan. 14 decembrie este şi ziua în care este sărbătorit Sf. Filimon, în calendarul ortodox. Sfântul Mucenic Filimon este ocrotitorul actorilor, el însuşi fiind „de credinţă elin şi cu meşteşugul comediant”.

George Ivaşcu şi-a propus să facă din Teatrul Metropolis un teatru pentru tineri, „un teatru în care tinerii să joace împreună cu mari actori sau sub direcţia unor mari regizori”. „Am spus că vreau un OZN în centrul oraşului. Când am spus asta, m-am referit la acel miraj, miracol pe care ţi-l poate oferi ceva ce nu prea se vede. În căutarea asta de frumos, de nou, ne-am oprit asupra unui stil Gaudi-Hundterwasser, capabil sa personalizeze această clădire care, şi conceptual vorbind, este făcută din bucăţi”, mai spunea George Ivaşcu. „În tot acest mozaic, fiecare artist, fiecare om care îşi dedică viaţa scenei reprezintă o piesă în tot acest puzzle numit teatru.”

10514179_724287170970078_3271377677171320053_o

La sfârşitul anului 2015, în repertoriul teatrului sunt spectacole importante, trilogia Shakespeare, pusă în scenă de Victor Ioan Frunză, din care fac parte „Visul unei nopţi de vară”, „Romeo şi Julieta” şi „A douăsprezecea noapte”. De asemenea, spectacolul „N(aum)”, în regia Marianei Cămărăşan, cu Oana Pellea şi Cristina Casian, „Lecţia de violoncel”, în regia lui Felix Alexa, cu Radu Beligan, „Peretele”, după un text scris şi regizat de Lia Bugnar, „Paganini”, un proiect pus în scenă de cunoscutul regizor american Mick Davis, iar de pe 18 decembrie, la sala cea nouă, se va juca „Efectul razelor gama asupra crăiţelor lunatice”, în regia Marianei Cămărăşan, cu Oana Pellea, în rolul principal.

09
/02
/24

mind-moving, programul de terapie prin artă inițiat și organizat de Indie Box, în parteneriat cu NOPA - Societatea Norvegiană a Compozitorilor și Textierilor, Asociația Entuziart și Profeti ART SRL, ajunge la finalul perioadei de implementare și își încheie călătoria cu un eveniment special, dedicat publicului larg, cu intrare liberă, pe 21 februarie, de la 18:30, la Arcub - Hanul Gabroveni (str. Lipscani, nr. 84 - 90).

08
/02
/24

Seria SWORDS - Spoken Word Sessions continuă cu un nou episod ce îi are ca invitați pe Cosmina Moroșan & Anticorp Solar, Cristina Bordeanu, Cătălina Matei și Lucian Brad, într-un eveniment moderat de Cosmin Perța – duminică, 11 februarie, de la ora 19:30, la Control Club. Performance-urile vor fi completate de un set audio-vizual de Iulian Morar.  

07
/02
/24

Band-ul internațional TIME IN OUR HANDS TRIO va prezenta sâmbătă, în premieră în România, noul său program cu compozițiile celor trei membri, într-un concert marcat de improvizație conceptuală, de la jazz la baroc european și, interesant, muzică tradițională românească.

07
/02
/24

Eyedrops și Pinholes, trupe de rock alternativ, pleacă într-un turneu ce cuprinde nouă orașe prin țară dar și în Republica Moldova, începând cu data de 8 februarie, din Timișoara, urmând să transforme într-o petrecere, pe rând, alte opt puncte geografice importante.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.