Cum se încheie mica trilogie a marginalilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-se-incheie-mica-trilogie-a-marginalilor/

Cartea “Izgoniţii” a fost publicată anul trecut la Polirom. Ea vine după “Sectanţii” şi “Bandiţii”, împreună formând o trilogie a marginalilor unică în literatura română. A scris-o Vasile Ernu.

Un articol de Andrei Crăciun|26 martie 2020

Am ales din noul volum al lui Ernu câteva fragmente care v-ar putea deschide apetitul pentru lectură. Iată-le.

Despre memorie, uitare și reinventare

Am crezut mult timp că memoria este legată de cuvinte, nume și imagini. Am greșit profund. Cu timpul toate acestea se șterg, se transformă și capătă alte forme. Intervine uitarea. Uităm ce știm și chiar uităm că am știut ceva. Uitarea vine peste tine și șterge tot. Și, pentru că omul nu poate trăi fără memorie, e nevoit să reinventeze totul de fiecare dată. Își povestește în minte lucrurile pentru a nu uita. Rescrie totul de teamă că va rămâne fără memorie. Omul care uită nu este nici plantă, nici animal pentru că nu mai păstrează nici măcar instinctele primare, căci ele au fost îmblânzite. Pentru om, uitarea este un monstru groaznic, de care se teme mai tare decât de moarte.

Despre memoria omului sărac

Ce ascunde toată această poveste, ritualul îngrijirii unor morminte invadate de buruieni? Un anumit fel de a menține memoria vie. De a o întreține. E memoria omului simplu și sărac. Singurul lui fel de a menține amintirea vie sunt aceste munci cotidiene, deloc ușoare și deloc comode. Memoria este întreținută prin aceste greutăți și aceste munci ritmate. Dacă nu le ai, ele trebuie inventate. Doar așa poate fi menținută memoria celui simplu care nu are alte mijloace. Altfel, intervine uitarea. Iar „în viață există lucruri mult mai îngrozitoare decât moartea” (n.r. – citat din poeta Anna Ahmatova). Uitarea este unul dintre ele.

Despre idișul de altădată

Cine mai știe azi idiș pe la noi? Mai nimeni. Dar cândva, nu foarte demult, se auzea idiș în toată regiunea, fiind una dintre cele mai folosite limbi. Iar în orașele importante din zonă, de la Iași la Odessa și de la Chișinău la Cernăuți, se vorbea la fiecare colț de stradă.

Se auzea în diverse forme: recitată prin nenumăratele sinagogi care împânzeau orașele, discretă și atrăgătoare prin dughene, măcelării și farmacii, răstită sau aspră prin piețe și mahalale. O auzeai în toate formele. O auzeai deseori cântată fie în vechi melodii evreiești, fie în doine sau cântece moldovenești sau rusești cântate de evrei cum numai ei știau. Sunau mai bine decât originalul. Era o mare onoare să ai lăutari evrei la petrecere sau nuntă. Era o chestiune de prestigiu. Cine nu-și permitea lăutari evrei își lua țigani. Erau și ei buni, dar tristețea rusească și moldovenească nu o poate nimeni cânta și jeli cum o fac evreii.

Despre Odessa și Chișinăul de altădată

Odessa era un alt oraș, “răsfățat (…), unde evreii mănâncă brânză elvețiană, iar de sabat evreicele umbră cu umbrelă”. Chișinăul acelor vremuri era prăfuit, mic, cu multe mahalale: toamna și primăvara, noroi, iar vara, praf și arșiță cât cuprinde. Lucrurile stătuseră și mai prost, dar aveau să se îmbunătățească, pentru că, încet-încet, aveau loc schimbări. Vechiul târg moldovenesc se transforma (n.r. – e vorba de începutul secolului XX) într-o capitală de gubernie obișnuită, Basarabia, a temutului Imperiu Țarist.  (…) Pentru cei din capitala imperiului, mai ales după exilul lui Pușkin, ea rămăsese asociată cu un soi de rai exotic: Basarabia e acolo unde e cald. Iar pentru nordici asta este prima condiție de bază a raiului: căldura asociată cu vin, fructe, vesele, chef, voie bună și muzică lăutărească cântată de țigani. O imagine idilică, chiar dacă poetul rus a scris multe lucruri mai puțin măgulitoare.

Despre harul evreilor de a fi buni violoniști și cum vedea rabinul din Odessa această situație

Dar de ce cântau cel mai bine la vioară, și nu la pian, de exemplu? Pentru că aveau un talent deosebit, degete mai speciale? Era bună ironia lui Rabi când spunea: “Stați liniștiți, dragilor, nu sunteți mai buni pentru că sunteți speciali, ci pentru că aveți bani doar de vioară și nici nu putem duce cu noi pianul de câte ori ne bat rușii și trebuie să fugim. Mulțumiți-i lui Yahve că aveți bani doar de vioară, nu și de pian. Ar fi un blestem să cântăm bine și la pian.”

Despre zvonul care a dus la pogromul din 1903 de la Chișinău

În acea primăvară o veste teribilă s-a abătut asupra orașului. A căzut ca un trăsnet în toiul unei ploi de vară: scurt și iute. S-a răspândit ca o molimă, s-a răspândit precum căldurea și jariștea văratică de care nu te poți ascunde nicăieri. Te găsește peste tot și te sufocă. De această căldură teribilă nu scapă nimeni, de ea nu te poți ascunde. Îi găsește pe toți, îi cuprinde și-i sufocă.

Vestea care s-a răspândit cu viteza fulgerului în tot Chișinăul spunea că în orășelul vecin a fost omorât un copil. (…) Era un copil de pravoslavnici, dintr-o familie de creștini. (…) Dar ăsta era doar începutul poveștii terifiante. Se spunea pe șoptite: moartea acestui copil nu este un necaz oarecare, nu este un accident nefericit, în spatele ei se ascunde ceva teribil, înfricoșător. (…) Zvonul care a cuprins orașul aducea la cunoștință că toate datele arătau că e era vorba de o crimă ritualică. O crimă comisă de evrei în prejma Paștelui.

19
/02
/16

"Nu este nicio ruşine să te naşti prost. Ruşine e să mori prost." - Marin Sorescu / Astăzi, în ziua în care îl aniversăm pe Constantin Brâncuşi, se împlinesc 80 de ani de la naşterea scriitorului Marin Sorescu, considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani

19
/02
/16

Regizorul de film Cristi Puiu a participat, miercuri seară, la campania "Librar pentru o zi", organizată de Librăria Bizantină din Bucureşti, unde le-a recomandat cititorilor mai multe volume, declarând că vede cărţile ca pe "nişte pietre pe care calci pentru a traversa un pârâu".

13
/02
/16

Începînd cu această săptămînă, în librăriile din toată ţara şi pe  www.polirom.ro a apărut un nou volum semnat de celebrul Will Gompertz, arts editor BBC, ,,Gîndeşte ca un artist”. Învaţă cu van Gogh, Picasso sau Andy Warhol cum să fii creativ în orice domeniu, publicat de Editura Polirom, în traducerea Luciei Popovici.

11
/02
/16

Vineri, 12 februarie, începând cu ora 17.00, va avea loc inaugurarea noului sediul al Librăriei „Mihail Sadoveanu”, în prezenţa criticilor literari Alex. Ştefănescu şi Daniel Cristea-Enache. Librăria „Mihail Sadoveanu” a rămas fără sediul istoric luna trecută din cauza restituirii acestui spaţiu proprietarilor. Pentru a nu întrerupe istoria de peste 65 de ani a cunoscutei librării, Compania de Librării București a decis ca Librăria 88, de pe strada Edgar Quinet să preia numele Librăria „Mihail Sadoveanu”.

09
/02
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 10 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la lansarea romanului Firida Ruşinii de Ismail Kadare, recent apărut în colecţia "Raftul Denisei", coordonată de Denisa Comănescu. Firida Rușinii face parte din „ciclul otoman“, scris de Ismail Kadare în anii ’70, care îi oferă prilejul unei meditații asupra opresiunii și a terorii într-un stat totalitar.

07
/02
/16

Ziarul Metropolis inaugurează rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanți oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale, aflați ce carte ar lua Radu Beligan pe o planetă nelocuită și care e cel mai neobișnuit loc în care a citit vreodată.

05
/02
/16

„Imposibilul nu există, deci este posibil în ciuda aparenţelor.”- Poirot. Editura RAO anunţă o nouă apariţie: cartea Poirot şi cu mine, de David Suchet şi Geoffrey Wansell – o lectură la fel de captivantă ca un roman, „...o explorare fascinantă a trăirilor lăuntrice ale emblematicului detectiv belgian“ (Yours).

05
/02
/16

ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, organizează la sediul din Gabroveni expoziția TZARA.DADA.ETC., dedicată aniversării a 100 de ani de dadaism, realizată de curatorul Erwin Kessler, cu lucrări din colecția familiei Emilian Radu. Vernisajul va avea loc astăzi, 5 februarie 2016, de la ora 18:00.

04
/02
/16

Jean Daragane, un scriitor trecut de şaizeci de ani, trăieşte într-un prezent fără bucurii; numai lectura din Buffon şi contemplarea copacilor şi a florilor îi mai dau speranţă în viaţă. Însă pierde întâmplător o agendă veche, de care nu-i păsa mai deloc. Un individ straniu o găseşte, îl sună să i-o înapoieze şi aşa începe povestea în care Daragane, odată cu nume de locuri şi numere de telefon ieşite din uz, îşi aminteşte frânturi de o blândeţe dureroasă pe care atît de mult se străduise să le uite.

02
/02
/16

Inventează ceva aduce laolaltă douăzeci şi trei de povestiri scrise de-a lungul mai multor ani şi publicate în diverse reviste literare sau cu totul inedite. Sumbre sau amuzante, provocatoare, excentrice şi tulburătoare, povestirile lui Chuck Palahniuk sunt, fiecare în parte, un exerciţiu stilistic de o originalitate şi o inventivitate cuceritoare.

01
/02
/16

Progresul științific și inovația tehnologică îl preocupă pe Mihai Nadin din perspectiva influenței pe care acestea o au asupra existenței și creativității umane. Civilizația Analfabetismului reprezintă dovada acestei afirmații. În perioada 3 – 11 februarie 2016 vor avea loc o serie de evenimente de lansare a volumului Civilizația analfabetismului, de Mihai Nadin, apărut la Editura Spandugino.