Damian Crâşmaru: „Dacă aş putea să mai trăiesc încă 82 de ani, tot în teatru aş suferi sau aş fi fericit“
https://www.ziarulmetropolis.ro/damian-crasmaru-daca-as-putea-sa-mai-traiesc-inca-82-de-ani-tot-in-teatru-as-suferi-sau-as-fi-fericit/

Actorul Damian Crâşmaru împlineşte astăzi 82 de ani şi îşi face timp să vorbească despre cel mai frumos cadou pe care i l-a oferit viaţa, zi de zi: teatrul.

Un articol de Andrada Văsii|10 mai 2013

Actorul Damian Crâşmaru împlineşte astăzi 82 de ani şi îşi face timp să vorbească despre cel mai frumos cadou pe care i l-a oferit viaţa, zi de zi: teatrul.

Damian Crâșmaru și-a păstrat bucuria actorului care joacă pentru public și care a acumulat experiență pe scenă în peste 250 de roluri. Aniversat în 2011 pe scena Teatrului Metropolis prin „Floarea de Cactus“, Damian Crâșmaru a continuat să joace cu aceeași pasiune în acest spectacol.

Întrebat de Ziarul Metropolis ce face de ziua lui, actorul a declarat, cu umor: „mai nimic şi mă feresc de foarte mulţi oameni“.

După sute de roluri și o viață pe scenă, actorul Damian Crâșmaru sesizează o diferență importantă între teatrul din momentul debutului său și teatrul de acum.

A fost teatru. Nu mai este. Atunci a fost „El Dorado“ al teatrului românesc. În urmă cu 63 de ani, când am intrat eu în Teatrul Național, erau niște actori extraordinari, numai pentru teatru. Astăzi sunt răspândiți prin fel de fel de ciubucuri și mişmaşuri aşa-zis artistice, care strică gustul, pentru teatru, în special, al generaţiilor tinere.

Damian Crâșmaru

Diferențele, în viziunea maestrului, se fac simțite și în momentul în care încercăm să deslușim diferite tipologii de actori, deoarece „în urmă cu 63 de ani,  la majoritatea teatrelor din București și din țară se jucau piese uriașe, cu actori uriași. Astăzi nu putem vorbi decât despre amintirea acestor uriași. Cei care încearcă să facă teatru, oarecum clandestin, în mici grupuri, induc în eroare măreția ideii de teatru.“

Roluri prea grele pentru actori chinuiți

Cu o lungă tradiție pe scena teatrelor și în spatele microfonului, Damian Crâșmaru observă cu finețe diferențe atât în modul de interpretare, cât și în felul în care publicul receptează mesajul actorului: ,,Există o diferență și la public, din pricina unor grupișoare din acestea de așa-ziși actori care folosesc niște piese de teatru uneori de faimă mondială. Ei nu pot acoperi sarcinile lor și prezintă niște spectacole care strică, nu formează, gustul pentru teatrul imperial.“

Teatrul este arta artelor în sensul că în el se găsesc toate celelealte arte: literatura, filosofia, geografia, poezia. Tot ce este viața. Arghezi spunea că teatrul e viața în pilule. Extraordinar de bine a spus acest lucru, probabil că mulți nu ştiu sau n-au ajuns să audă şi să înțeleagă această frază atât de scurtă, dar atât de larg încăpătoare.

Damian Crâșmaru

Chiar dacă are peste 197 de roluri jucate „la teatrul lui“ și aproximativ 100 la televiziune, actorul își amintește cu plăcere de momentele în care repeta pentru acestea, dar și de lungul drum pe care îl avea de parcurs:

Repetai două-trei luni. Şi jucai numai o dată, live. După aceea, nu mai jucai pentru că nu se mai puteau strânge oamenii din echipă. Radioul era la fel. Eu am avut piese pe care le repetam câte două luni. Bineînțeles că le-am tras la o imprimare și au rămas. În ultima vreme, te duci azi, faci o lectură de la 8 la 10 şi de la 10 la 12 imprimi.

Damian Crâșmaru

Cu toate acestea, actorul nu poate să nu sesizeze, pe alocuri, calitatea slabă a actului teatral din zilele noastre. Superficialitatea este vizibilă şi lumea nu mai așteaptă emisiunile de teatru. „Mi se pare că nici nu mai sunt ca înainte. Înainte, ţara, la anumite ore, stătea să asculte teatru la microfon. Nu mai vorbesc de televizior. În urmă cu 63, 50 sau 40 de ani erau seri de teatru, iar când se anunțau, orașul era tot mai puțin umblat. Oamenii se duceau în unele case unde erau televizioare și părăseau străzile pentru teatru. Astăzi nu se mai întâmplă asta!“.

Oamenii au nevoie de povești

Fiind la curent cu noile proiecte din lumea culturală, Damian Crâșmaru a sesizat importanța teatrului în viața de zi cu zi și a subliniat impactul modelator al acestuia: „Oamenii nu pot trăi fără povești. Viața lui Irod este o poveste, viața lui Hristos este o poveste, viața lui Othello este o poveste, viața lui Richard al III-lea este o poveste. Oamenii au nevoie de povești și uneori au nevoie chiar de poveștile lor. Adică românii au nevoie de poveștile lor.“

Dacă s-ar întâlni cu actorul debutant Damian Crâșmaru, l-ar sfătui să joace cu aceeași intensitate și cu la fel de multă dăruire: ,,I-aș spune ubi bene, ibi patria. Să se ducă acolo unde poate să își dăruiască sufletul până la ultima răsuflare. Am visat teatru de mic, l-am făcut de mic, acum am o vârstă de 82 de ani și dacă aș putea să mai trăiesc încă 82 de ani, cu toate supărările și tristețile acestui fenomen divin, eu tot în el aș suferi sau aș fi fericit.“

Foto: Facebook

17
/11
/14

„Câți locuitori are România... 20 de milioane? Merg din sat în sat și tot o să-l găsesc pe Paganini”. Imaginați-vă fraza asta spună în engleză, cu accent scoțian și siguranța de sine a omului care a făcut carieră la Hollywood.

15
/11
/14

Mozaic Jazz Festival a debutat ieri, 14 noiembrie, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor. Cel mai tânăr festival de jazz din Sibiu își îndreaptă atenția atât spre artiști internaționali consacrați, cât și pe proiecte inedite, voci extraordinare, instrumentiști virtuoși și artiști români.

15
/11
/14

La 25 de ani de la revoluție, "Baricada Culturală" - proiect realizat de Radio România Cultural în parteneriat cu Docuart - oferă șansa cunoașterii și înțelegerii în profunzime a unei perioadei gri, comuniste, prin mijlocul artei cinematografice, instrument accesibil tuturor.

15
/11
/14

Aşteptând să înceapă spectacolul lui Silviu Purcărete “Moliendo Café” (Măcinând cafeaua”), te laşi prada pentru câteva minute unor gânduri legate de starea ta atunci când îţi pregăteşti o cafea acasă, la birou sau când îţi cumperi o cafea, zăbovind în gară sau în aeroport, când ţi se serveşte o cafea fie că eşti într-o vizită, fie că eşti într-o cafenea, într-un birt...

15
/11
/14

Domnule Woody Allen, aveți dreptate: un zâmbet feminin fermecător îl poate da peste cap chiar și pe cel mai rațional bărbat. Iar Colin Firth joacă impecabil personajul autosuficient asaltat de un cocktail de ridicol, nesiguranță și surescitare la întâlnirea cu o femeie frumoasă, interpretată de grațioasa Emma Stone.

14
/11
/14

Deux jours, une nuit / Două zile, o noapte, în regia fraţilor Dardenne, cu Marillon Cotillard (La Vie en Rose, Inception, The Dark Knight Rises), câştigătoarea Oscar-ului din 2008, va avea premiera vineri, 21 noiembrie, distribuit în România de Independenţa Film, după ce anul acesta a făcut parte din Competiţia Oficială a Festivalului de la Cannes.

14
/11
/14

Vineri, 14 noiembrie, începând cu ora 19:30, energia, cultura și educația alternativă prin artă, specifice Festivalului Național de Teatru Ideo Ideis, vin pe scena ArCuB din București, la prima ediție a evenimentului Noaptea Teatru Tânăr. Accesul la eveniment este liber, în limita locurilor disponibile.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

14
/11
/14

În 2009, anul în care s-a stins din viaţă Pina Bausch, una dintre cele mai mari coregrafe şi dansatoare contemporane, Dimitris Papaioannou a realizat un spectacol pe scena Teatrului Național din Atena cu ocazia inaugurării noii „Săli Mari”.

14
/11
/14

Locuitorilor Capitalei li s-a pregătit în această iarnă un nou festival de film, al cărui profil îl constituie scurtmetrajele de comedie: Comedy Short Film Festival @ Plaza România (16 – 22 februarie 2015). Festivalul e organizat sub egida Anchor Grup, o companie ce susține activ artele, și găzduit de Movieplex.