Dan Perșa în dialog cu Angelo Mitchievici și Radu Vancu, despre ​romanul „Bestiarro”
https://www.ziarulmetropolis.ro/dan-persa-in-dialog-cu-angelo-mitchievici-si-radu-vancu-despre-%e2%80%8bromanul-bestiarro/

Marţi, 21 septembrie, la ora 19.30, #online&live despre „Bestiarro”, noul roman al scriitorului şi publicistului Dan Perşa, publicat recent în colecţia „821.135.1 – Scriitori români contemporani” a Editurii Humanitas.

Un articol de Liliana Matei|20 septembrie 2021

La întâlnirea care va fi transmisă pe paginile de Facebook Humanitas și 821.135.1 – Scriitori români contemporani vor participa, alături de autor, Angelo MItchievici și Radu Vancu. Lumea politică constănțeană, celebră prin jocurile de culise, e văzută dintr-o perspectivă încărcată de ironie. O„răzbunare poetică” care ne permite să observăm în voie oameni și profiluri amestecate, interese de tot felul, aspirații și nostalgii, umilințe, erotism, cumetrii, schimbări de tabere și lupte eroice cu mize derizorii. Dan Perșa ne ia cu el într-un vârtej de aventuri printr-o lume hulpavă și uneori demnă de dispreț, dar foarte familiară și palpabilă.

Un roman satiric ca o epopee răsturnată, în care se aud hohotele de râs sardonic ale celor mai cruzi dintre zei, dar pogoară uneori și îndurarea lor mângâietoare, Bestiarro propune în primul rând o imagine a vieții politic-administrative românești, fixată în rama bestiarului, în manieră postmodernă. Este, în același timp, o poveste despre corupție, un catalog al slăbiciunilor omenești, alcătuit cu detașare ironică și umor nebun. O lume întreagă, ca un bestiar colcăind de toate făpturile pe care natura și imaginația umană le-au putut plăsmui, se naște în paginile cărții, angrenată de un eveniment aparent nesemnificativ: dispariția fiicei preotului Sorescu, despre care se știe că are o aventură cu fiul primarului Constanței. De aici, o serie de personaje pitorești ale faunei locale, dar și câteva ființe inocente, dintre cele care salvează de obicei lucrurile, atrăgând compasiunea oamenilor și simpatia zeilor, pornesc tăvălugul întâmplărilor, palpitante și pline de neprevăzut până la sfârșit.

„Ce face, între altele, un scriitor? Lasă o mărturie, o dâră de conştiinţă, privind epoca/epocile prin care a trecut cât a trăit. Ofer în Bestiarro o mărturie fidelă? Fără îndoială, asta ar fi de dorit. Însă fidelitatea romanului nu este la fel ca fidelitatea unui jurnal. Nu consemnează fapte, ci adună întregul vieţii într-o viziune. Într-o metaforă extinsă, într-o parabolă. Dacă un cititor va spune că, da, viaţa din carte este aidoma vieţii trăite de noi în perioada descrisă în roman, atunci fidelitatea este asigurată. Dar, de o «viziune» fiind vorba, ea nu se poate sustrage simţului enorm şi văzului monstruos. Aşa încât Bestiarro este un roman parodic şi satiric. Mai ales că e vorba de o viziune asupra lumii politice româneşti. Fixată în imaginea bestiarului. Şi plasată acolo unde mi-am trăit o bună parte a existenţei, în Constanţa, oraşul îndrăgit. Meritau constănţenii un pic de justiţie poetică pentru cât au pătimit de pe urma «politicii».” – DAN PERȘA

Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas și pe #HumanitasYouTube.

Citește aici câteva pagini.

DAN PERȘA este romancier, eseist, publicist. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie, secţia Geofizică. În prezent este redactor la revista Ateneu din Bacău. A publicat romanele: Vestitorul (1997), Şah orb… (1999), Război ascuns (2005), Cu ou şi cu oţet (2007), Cărţile vieţii (2009), Arca (2012), Viaţa continuă (Bucureşti, 2013), Şi eu am scufundat Atlantida (2016), Înapoi pe Solaris (2017), Dincolo (2018) şi volumul de versuri Epopeea celestă (1999). Colaborează la numeroase reviste culturale, între care Vatra, Euphorion, Hyperion, România literară, Familia, Convorbiri literare, Luceafărul, Timpul. Cărţile sale au obţinut numeroase premii literare naţionale.

 

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).