„De ce iubesc străinii România?“ O conversaţie cu Raed Arafat, Steven van Groningen, Jean Valvis şi alţi coautori
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-ce-iubesc-strainii-romania-o-conversatie-cu-raed-arafat-steven-van-groningen-jean-valvis-si-alti-coautori/

Volumul „Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România“, coordonat de Sandra Pralong, bestseller Polirom la Bookfest 2013, va fi lansat la Librăria Humanitas de la Cişmigiu astăzi, de la ora 18.00.

Un articol de Andrada Văsii|20 iunie 2013

Volumul „Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România“, coordonat de Sandra Pralong, bestseller Polirom la Bookfest 2013, va fi lansat la Librăria Humanitas de la Cişmigiu astăzi, de la ora 18.00. Titlul este disponibil şi în ediţie digitală.

De ce se îndrăgostesc străinii de România, ce-i motivează şi ce experienţe au avut aici? Mulţi vin la studii, cu afaceri, din motive personale sau umanitare şi, deşi sînt convinşi că vor rămîne doar un timp, la un moment dat îşi dau seama că nu mai vor să plece acasă. În pofida inconvenientelor şi a obstacolelor întâlnite (de la infrastructură la fiscalitate, de la sistemul sanitar la cel educaţional şi multe altele), ei descoperă oportunităţi şi frumuseţi pe care nu le găsesc în ţările natale.

De ce se îndrăgostesc străinii de România şi românii, nu? Oare ce văd alţii în noi – şi în ţara noastră –, iar noi nu ştim să dibuim; care este «acel ceva» în faţa căruia noi suntem orbi, dar pe care ceilalţi îl percep şi‑l apreciază? În esenţă, despre acest lucru simplu este cartea: despre motivele pentru care putem iubi România.

Sandra Pralong,
coordonator

Poveştile unor oameni cu lumea la picioare

În „Mai români decît românii?“, străini celebri pentru realizările lor sau alţii, mai puţin cunoscuţi publicului larg, povestesc cum au ajuns în România şi de ce nu mai vor să o părăsească. Veţi descoperi poveştile unor oameni care, având lumea la picioare, au decis să se stabilească aici şi veţi afla cum ne privesc pe noi.

Sandra Pralong scrie în prefaţa cărţii: „Propun o carte despre România scrisă de străini, pentru că îmi doresc o altă perspectivă. O ţară trăieşte prin oamenii ei şi devine ceea ce aceştia gândesc şi spun despre ea «ţara» rezultă din suma tuturor acţiunilor individuale. Vă place cum arată ţara gândurilor şi a vorbelor noastre, ce spun gesturile noastre despre ea ? Mie nu.“

Info :

Lista completă a coautorilor, aici.

Detalii despre coordonatoarea volumului, aici.

Foto credit: Polirom

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.