Deseori neobservat – cronica unui trecut dureros
https://www.ziarulmetropolis.ro/deseori-neobservat-cronica-unui-trecut-dureros/

CRONICĂ DE TEATRU „Deseori neobservat” ne vorbeşte despre desfigurarea fiinţei sub apăsarea uneia dintre cele mai mari nedreptăţi din istoria umanităţii. Tragedia este pusă în scenă atent şi mascată cu tandreţe de o meditaţie asupra vieţii.

Un articol de Teodora Gheorghe|6 noiembrie 2013

CRONICĂ DE TEATRU „Deseori neobservat“ ne vorbeşte despre desfigurarea fiinţei sub apăsarea uneia dintre cele mai mari nedreptăţi din istoria umanităţii. Tragedia este pusă în scenă atent şi mascată cu tandreţe de o meditaţie asupra vieţii.

Istvan Teglaş şi Cristian Gheorghe se joacă în întuneric. Când se aprinde lumina, fac schimb de suflete. Îşi părăsesc personajele, apoi se întorc în ele ca şi când ar îmbrăca o haină veche pe care o scutură de amintiri. Se plimbă cu paşi surzi pe coridorul timpului până dau de ciment – e peste tot, îi sufocă, e ca o extensie psihedelică a lor. În el se ascunde o istorie tristă. Atât de tristă, încât nu poate fi spusă de un singur om.

Nu e uşor să vorbeşti despre universul sumbru al oamenilor care şi-au petrecut clipe îngrozitoare din viaţă în lagărele de concentrare. Oricum ai face-o, rişti să deschizi o cutie a Pandorei din care ţâşnesc drame ce se vor uitate. Şi totuşi, Amalia Olaru se încumetă să aducă pe scena Teatrului Mignon două umbre din trecut şi să le dea glas.

Deseori neobservat, inspirat de romanul Hertei Müller

„Deseori neobservat” este un spectacol inspirat vag de romanul Hertei Müller, „Leagănul respiraţiei”, în care protagoniştii se angajează într-un fascinant „monolog pe două voci”. O voce este când ecoul celeilalte, când completarea sa, şi uneori iluzia ei proiectată într-un carusel de emoţii şi vise frânte. Ele alunecă însă în acelaşi hău, de unde răzbate fantomatic speranţa întoarcerii acasă – un neverland alcătuit din clipe efemere de fericire: o jucărie de pluş, figura blândă a mamei, un culcuş cald.

Confesiunile omului supus la dezumanizare poartă amprenta unei voluptăţi a dezastrului. Suferinţa se întemeiază atât de profund în Leo (Istvan Teglaş), încât alter-ego-ul său (Cristian Gheorghe) îşi îmbrăţişează destinul cu zâmbetul pe buze. E un copil al durerii pe care osânditul îl poartă cu el în spaţiul claustrofobic al zidurilor de ciment.

Citiți și: Istvan Teglas: „În meseria asta, dacă nu ai energie, nu ai din ce să lucrezi“

Realul şi imaginarul se contopesc până la uitarea de sine. Asemeni unui nou născut, dorinţa de libertate se desprinde din pântecele coşmarului şi înaintează timid înspre infinit – sau poate înspre moarte? Replicile se înlănţuie perfect, ca paşii unui cuplu de dansatori valsând în ritmul agoniei. Pe alocuri, Leo şi El par a se duela în cuvinte rostite mecanic – îngerul foamei a răpit sensurile şi a ştirbit sentimentele, lăsând în urmă o singurătate ce depersonalizează.

Trei becuri se aprind şi se sting după o lege proprie deasupra condamnatului şi ne amintesc de un interogatoriu. O muzică nostalgică răsună din când în când în miezul unei nopţi eterne. Istvan dispare în obscuritate şi reapare mereu într-un alt loc al scenei, deşi personajul său nu se mişcă niciodată cu adevărat. Gândurile lui aleargă însă de-a lungul zilelor petrecute în lagăr, transpunându-l în diferite falii ale conştiinţei.

Foto: Ana Maria Moldovan (Istvan Teglas în Deseori neobservat)

05
/09
/23

În perioada 6 – 10 septembrie, la Brașov, are loc prima ediție a festivalului „CULMEA: Film și educație de mediu“, primul festival de film pe teme de mediu dedicat copiilor și tinerilor, un demers inițiat de Sabina Baciu – director festival, alături de Raluca Bugnar – director artistic și Alexandra Safriuc – selecționer scurtmetraje.

05
/09
/23

Panorama teatrală la jumătatea anului Capitalei Europene a Culturii demonstrează felul în care Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a reconfigurat pentru orașul și pentru comunitatea pe care le reprezintă o structură culturală înalt profesională.

05
/09
/23

În cadrul proiectului Heritage Hub Râșnov, Asociația Mioritics în parteneriat cu Primăria Orașului Râșnov și Hands on History Norvegia va organiza Festivalul Medieval. Evenimentul va avea loc în perioada 7‑10 septembrie 2023 și va aduce în prim-plan o serie de activități și experiențe medievale menite să promoveze Cetatea Râșnov ca un important obiectiv turistic atât pentru România, cât și pentru Europa dar și un spațiu de învățare și implicare a comunității locale.

05
/09
/23

DIPLOMA Show, festivalul noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank la Combinatul Fondului Plastic între 7 și 15 octombrie, reunește anul acesta 130 de lucrări din 16 domenii creative, alese dintr-un număr record de înscrieri.

05
/09
/23

Cinemaul românesc este din nou în centrul atenției cu ocazia evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc care va avea loc anul acesta pe 𝟏𝟓 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, la 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐂𝐥𝐮𝐣-𝐍𝐚𝐩𝐨𝐜𝐚 și 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐚.

04
/09
/23

Care-i faza cu muzica, adolescenții, societatea? La aceste întrebări își propune să răspundă Arhiva de Sunet în noul sezon al podcastului Arhiva de Sunet – Arhiva ZET, derulat alături Asociația Minitremu și Studiourile Ferentari, ce explorează rolul muzicii în viața noilor generații, din perspectiva adolescenților și tinerilor din Timișoara și București

04
/09
/23

În cadrul Seriei Concertelor de la Ateneu are loc azi de la 17:00 al doilea concert al Orchestrei Cameristi della Scala, sub bagheta dirijorului Wilson Hermato, într-o formulă cu trei soliști: violoncelistul Daniel Müller-Schott și doi laureați ai Concursului Internațional George Enescu 2022, violonistul Ștefan Aprodu și pianistul George Todică.

04
/09
/23

Balkanik Festival – Home of World Music, ajuns la ediția X, se va desfășura între 8 și 10 septembrie, la București, în Grădina Uranus și pe Strada Uranus, conturând într-o atmosferă unică trei zile pline de concerte live, un târg meșteșugăresc amplu, expoziții, DJ seturi, ateliere, demonstrații, dezbateri, relaxare în natura din mijlocul orașului, la umbra turnului de apă proiectat de Anghel Saligny.