Despre Revoluţia din 1989, cu Gabriel Andreescu şi Andrei Ursu, la Cafeneaua critică!
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-revolutia-din-1989-cu-gabriel-andreescu-si-andrei-ursu-la-cafeneaua-critica/

Cu 3 zile înainte de împlinirea a 3 decenii de la prăbuşirea regimului comunist din România, evocăm istoria de atunci împreună cu Gabriel Andreescu şi Andrei Ursu, amfitrionul fiind Ion Bogdan Lefter.

Un articol de Liliana Matei|17 decembrie 2019

Gabriel Andreescu (n. 1952), fizician de formaţie, a fost în anii 1980 unul dintre cei mai importanţi dizidenţi anticomunişti ai noştri. A devenit după 1990 o proeminentă personalitate publică, militant pentru drepturile omului şi ale minorităţilor, cercetător al istoriei comunismului, profesor de ştiinţe politice, autor a numeroase cărţi, studii, articole pe aceste problematici. Implicat în organizaţii neguvernamentale, expert în drepturile omului şi ale minorităţilor, invitat să redacteze rapoarte pentru guverne şi instituţii independente internaţionale, editează şi Noua Revistă de Drepturile Omului. Dintre cărţile sale: Patru ani de Revoluţie (1994) şi L-am urît pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă (2009), alături de alte şi alte contribuţii analitice şi sintetice, documentare, memorialistice şi de opinie despre  regimul comunist şi despre revoluţia din 1989.

Andrei Ursu (n. 1958), informatician stabilit în Statele Unite ale Americii, la Chicago, este fiul lui Gheorghe Ursu (1926-1985), ucis în închisoare, deţinut din cauza opiniilor sale critice despre regimul comunist. În paralel cu viaţa şi cariera sa de peste Ocean, Andrei Ursu s-a implicat în revelarea adevărului privitor la tragedia părintelui său: a insistat, a pledat, a făcut cercetări de arhive, a strîns mărturii, a depus documente la Parchet, obţinînd finalmente, în anii 2000, condamnarea vinovaţilor. Face în continuare cercetare a istoriei recente, publicînd, între altele, în colaborare cu Mădălin Hodor şi Roland O. Thomasson, „Cine a tras în noi după 22?”. Studiu asupra vinovăţiilor pentru victimele Revoluţiei Române din decembrie 1989 (apărut în Noua Revistă de Drepturile Omului, nr. 4/ 2018). Aceeaşi echipă a finalizat recent volumul Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 (în curs de apariţie la Editura Polirom).

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1994-1998 în Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A, la Club Control, din nou la Club A, la POINT şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române – MNLR. De asemenea, Cafeneaua critică organizează şi ediţii „în deplasare”, în mijlocul evenimentelor culturale pe care le dezbate.

21
/05
/14

Teatrul Odeon prezintă sâmbătă, 31 mai, ora 19.00, la Sala Majestic, spectacolul de teatru Cele cinci răufăcătoare. Piesa, scrisă de Kawatake Mokuami (1816-1893), face parte din repertoriul consacrat Kabuki şi a avut premiera în 1865.

21
/05
/14

Teatrul Masca va aniversa în acest weekend 24 de ani de la înființare și va prezenta publicului spectacole de interior și în amfiteatru.

20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

20
/05
/14

În această seară, de la ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu va găzdui evenimentul de lansare a romanului „Portocala Mecanica” de Anthony Burgess. La lansare vor participa Marius Chivu, Simona Kessler, Angelo Mitchievici, Andreea Răsuceanu şi Denisa Comănescu.

20
/05
/14

Ovidiu Chihaia compune muzică de la vârsta de 16 ani, de când s-a apucat să studieze chitara, instrumentul preferat al liceenilor din toate timpurile. A cântat în multe trupe de punk, iar din 2008 a început să compună muzică pentru spectacole de teatru multimedia: „C'est pas une chanson d'amour“, „Pescarul și sufletul său“ și „Pescărușul. Ultimul Act“.

20
/05
/14

Charlie Chaplin demonstrează, încă o dată, că geniul său este nemuritor. Filmul „Luminile oraşului“, în care el joacă rolul „Micului vagabond”, a înregistrat valori triple ale audienţei comparativ cu săptămânile în care TVR 2 a difuzat alte programe pe acelaşi interval orar.

19
/05
/14

Angela Gheorghiu va apărea pe coperta numărului din iunie al prestigioasei reviste britanice Gramophone, fiind inclusă în rândul celor 25 de personalităţi mondiale care au avut un rol decisiv în promovarea şi dezvoltarea muzicii clasice pe plan internaţional, relatează biroul de presă al sopranei.