Despre Revoluţia din 1989, cu Gabriel Andreescu şi Andrei Ursu, la Cafeneaua critică!
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-revolutia-din-1989-cu-gabriel-andreescu-si-andrei-ursu-la-cafeneaua-critica/

Cu 3 zile înainte de împlinirea a 3 decenii de la prăbuşirea regimului comunist din România, evocăm istoria de atunci împreună cu Gabriel Andreescu şi Andrei Ursu, amfitrionul fiind Ion Bogdan Lefter.

Un articol de Liliana Matei|17 decembrie 2019

Gabriel Andreescu (n. 1952), fizician de formaţie, a fost în anii 1980 unul dintre cei mai importanţi dizidenţi anticomunişti ai noştri. A devenit după 1990 o proeminentă personalitate publică, militant pentru drepturile omului şi ale minorităţilor, cercetător al istoriei comunismului, profesor de ştiinţe politice, autor a numeroase cărţi, studii, articole pe aceste problematici. Implicat în organizaţii neguvernamentale, expert în drepturile omului şi ale minorităţilor, invitat să redacteze rapoarte pentru guverne şi instituţii independente internaţionale, editează şi Noua Revistă de Drepturile Omului. Dintre cărţile sale: Patru ani de Revoluţie (1994) şi L-am urît pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă (2009), alături de alte şi alte contribuţii analitice şi sintetice, documentare, memorialistice şi de opinie despre  regimul comunist şi despre revoluţia din 1989.

Andrei Ursu (n. 1958), informatician stabilit în Statele Unite ale Americii, la Chicago, este fiul lui Gheorghe Ursu (1926-1985), ucis în închisoare, deţinut din cauza opiniilor sale critice despre regimul comunist. În paralel cu viaţa şi cariera sa de peste Ocean, Andrei Ursu s-a implicat în revelarea adevărului privitor la tragedia părintelui său: a insistat, a pledat, a făcut cercetări de arhive, a strîns mărturii, a depus documente la Parchet, obţinînd finalmente, în anii 2000, condamnarea vinovaţilor. Face în continuare cercetare a istoriei recente, publicînd, între altele, în colaborare cu Mădălin Hodor şi Roland O. Thomasson, „Cine a tras în noi după 22?”. Studiu asupra vinovăţiilor pentru victimele Revoluţiei Române din decembrie 1989 (apărut în Noua Revistă de Drepturile Omului, nr. 4/ 2018). Aceeaşi echipă a finalizat recent volumul Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 (în curs de apariţie la Editura Polirom).

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1994-1998 în Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A, la Club Control, din nou la Club A, la POINT şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române – MNLR. De asemenea, Cafeneaua critică organizează şi ediţii „în deplasare”, în mijlocul evenimentelor culturale pe care le dezbate.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

27
/02
/20

Filmul „Ivana cea Groaznică”, producție România-Serbia, regizată de Ivana Mladenović, a fost inclus în selecțiile a alte trei prestigioase festivaluri care vor avea loc în perioada următoare. Lungmetrajul semnat de Ivana Mladenović va fi lansat în cinematografele de la noi pe 13 martie 2020.

26
/02
/20

Duminică, 23 februarie a avut loc ultima sesiune de ateliere din cadrul proiectului Școala de bine. Proiectul a oferit elevilor din București și din țară zece sesiuni de ateliere creative, fiecare sesiune fiind formată din trei ateliere: teatru, dans și comunicare creativă. Scopul proiectului Școala de bine este promovarea educației culturale în școli și licee atât în zone rurale, cât și în București.

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

Page 1 of 86112345...102030...Last »