-->

Despre speranță într-o lume fără speranță
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-speranta-intr-o-lume-fara-speranta/

Într-o lume tulburată şi în derivă, aşa cum e lumea noastră azi, distopia e un mod interesant de a sonda realitatea şi de a vorbi despre fricile care ne guvernează alegerile.

Un articol de Monica Andronescu|14 martie 2025

Undeva, la un capăt de lume, în viitor sau într-o realitate paralelă, o familie își duce existența într-un oraș guvernat de frică, condus prin înfometare și prin panica indusă de lipsa apei. Ne aflăm într-un spațiu închis, fără aer, în care copacii nu mai există și în care un grup numit Cartelul conduce lumea, având grijă ca resursele pentru supraviețuire să fie întotdeauna invers proporționale cu frica. Textul lui Bogdan Theodor Olteanu, „Aici nu moare nimeni niciodată”, pus în scenă la Teatrul Metropolis, cu o echipă excelentă, din care fac parte actorii Elvira Deatcu, Ioana Bugarin, Carol Ionescu, Victoria Răileanu și Vlad Brumaru, vorbește despre eșecul unei civilizații. Ar putea fi sfârșitul pe care-l aduce încălzirea globală. Ar putea fi un spațiu creat de fricile noastre.

În lumea pe care el o creează, Cartelul Caselor de Pariuri și armata lui de „securiști” controlează totul, iar licența pentru un local de pariuri face diferența dintre viață și moarte. Povestea urmărește viața unei familii, familia Clarei, o femeie pe cât de puternică, pe atât de fragilă, interpretată de Elvira Deatcu, o femeie care pentru a supraviețui a învățat de mult arta compromisului. Știe că din acest sistem închis nu există ieșire… Un pariu aranjat declanșează haosul în acea vagă ordine în care trăiesc ea și copiii, Astrid și Octavian, interpretați de Ioana Bugarin și Carol Ionescu, alături de Șamaran, angajatul loial, interpretat de Victoria Răileanu, ființa plină de secrete și traume ascunse sub o mască de indiferență.

Aici nu moare nimeni niciodată este un text alimentat de multe dintre fricile ultimilor ani”, spune Bogdan Theodor Olteanu, autorul textului și regizorul spectacolului. „Frica de oligarhi, pentru că pot să văd în jurul meu, în lume și în România, oameni care au acumulat averi enorme și sunt niște sociopaţi. Frica de viitorul pe care vor să îl construiască, în care banii sunt unică valoare și unicul reper. Frica de ce se întâmplă cu o societate atunci când îi împingi pe oameni spre competitivitate extremă, iar încrederea și cooperarea sunt înlocuite de suspiciune și resentimente. Frica de cât de violenţi putem să ajungem dacă ne este, în fiecare zi, sete și foame și frică”, mai spune el vorbind despre lumea absurdă pe care o creează pe scena de la Metropolis și care are, de fapt, rădăcini într-o realitate de lângă noi.

„Împotriva acestui exterior atât de agresiv, o familie încearcă să construiască un interior populat cu dragoste și empatie și umor. Speră, așa cum facem mulţi dintre noi chiar azi, că ar putea să trăiască într-o enclavă care să îi protejeze. Dar această graniţă între înăuntru și afară este tot timpul fragilă. Din când în când ieși în lume. Din când în când lumea vine peste tine. Realitatea nu poate fi ascunsă la nesfârșit. Și este flămândă și este hidoasă și trebuie confruntată.”

În fond, spectacolul lui vorbește despre eșecul civilizației și, deși regizorul declară că și-a dorit să creeze în centrul poveștii lui o familie ce trăiește într-un interior populat cu dragoste și empatie, în esență, la final, spectacolul îți lasă gustul eșecului total. Dragostea și empatia eșuează. Seara în familie, cu un schimb normal de replici, eșuează și ea, orice licăr de speranță este în cele din urmă înăbușit în acest ocean al eșecului comunicării, al eșecului ființei umane.

Spectacolul deschide mai multe piste, vorbește despre pierdere, un tată care nu se mai întoarce, despre însingurare, despre incomunicare, despre abrutizarea ființei umane, despre compromis, despre libertate în primul rând, despre dictatură și universul apăsător pe care-l aduce cu ea și lipsa totală de orizont, despre revoltă, despre familie, despre femeie și condiția femeii, despre trădare, despre neputință, despre iubire, despre sensul vieții. În fond, nu poți să nu te întrebi ce sens (mai) are viața într-o lume în care nu poți alege nimic și în care frica îți guvernează fiecare clipă. O lume în care Cartelul trimite pedepse corporale în plicuri care vin sigilate și care conțin verdicte crude, în care cele mai blânde sunt… un picior rupt. O lume în care apa se dă cu porția, iar copacii cresc doar în Orașul guvernat de Cartel și unde ceilalți locuitori nu pot pătrunde niciodată, o lume în care inspectorii Cartelului sunt un fel de Securiști ai viitorului care anchetează și induc frică. Rolul lui Vlad Brumaru, inspectorul care e trimis să ancheteze cazul pariului aranjat, este exemplificativ în acest sens.

Lumea pe care o creează Bogdan Theodor Olteanu e fără ieșire. Nu lasă nicio urmă de speranță. Evadarea este imposibilă pentru că, în fond, nu ai unde să te duci, nu ai spre ce să evadezi. Nu există o lume mai bună. Doar ziduri, nisip, un peisaj deșertic, oameni însingurați și un mic spațiu, Amedeo Bet Club, unde-ți poți paria visurile. Doar câteva ieșiri vagi, crâmpeie de lumină, lasă spectacolul să se întrevadă, ca echivalente ale unei libertăți iluzorii: bucuria de a marca un gol într-un meci de fotbal, o atât de prețioasă frunză ruptă dintr-un copac din orașul interzis, adusă în dar unei fete la o întâlnire ce ar putea fi una de dragoste, o melodie superbă, cântată la începutul spectacolului, în duet, de Carol Ionescu și Ioana Bugarin…

Foto: Andrei Gândac/ Two Bugs



19
/05
/26

Pentru al șaselea an consecutiv, clădirea istorică ce găzduiește Primăria Municipiului București va putea fi vizitată gratuit, sâmbătă, 23 mai, în cadrul evenimentului „Primăria Deschisă” #6, organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, cu ocazia Nopții Europene a Muzeelor.

18
/05
/26

Între 11 și 22 iunie, scena Operei Naționale București devine spațiul marilor povești de iubire: tragice, pasionale, imposibile sau salvatoare. A cincea ediție a Bucharest Opera Festival aduce 12 seri consecutive de operă, balet și teatru muzical, în care marile „love affairs”capătă expresii artistice spectaculoase, prin producții semnate de companii din România și din întreaga lume.

18
/05
/26

După premiera mondială de la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, 3 zile în septembrie, comedia independentă regizată de Tudor Giurgiu, se vede pentru prima dată în România la Gala de deschiderea a celei de-a 25-a ediții TIFF, care va avea loc vineri, 12 iunie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.

13
/05
/26

Primul laureat al Premiului Janovics Jenő la Festivalul Internațional de Film Transilvania va fi Roman Gutek, distribuitor de film polonez, fondator al mai multor festivaluri, producător și promotor al filmului de artă, de al cărui nume se leagă cele mai importante inițiative cinematografice poloneze din ultimele decenii.

13
/05
/26

Anul în care revista Observator cultural sărbătorește două decenii de când oferă premii pentru literatura română contemporană, în cadrul unei gale ce a devenit un punct de reper în spațiul nostru cultural, este și anul cel mai provocator în privința alegerilor: în ciuda vremurilor tulburi în care trăim, literatura română a înregistrat un număr record de titluri excelente, astfel că lista nominalizărilor este și ea generoasă.

13
/05
/26

Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, participarea României cu stand propriu şi un program de evenimente literare la cea de-a 38-a ediţie a Salone Internazionale del Libro, ce se va desfăşura la Torino în perioada 14–18 mai 2026.

11
/05
/26

Fără a deveni un simbol al exprimării formelor sociale beligerante pe care le trăim și pe care ne închipuim că le depășim fără a ne slăbi sufletește, Gala Premiilor UNITER de anul acesta se înscrie în seria manifestărilor culturale care oferă timp și spațiu de reflecție asupra felului în care ne raportăm la realitatea imediată, chiar și pe tărâmul artei.

11
/05
/26

Cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din carieră concurează pentru trofeele competițiilor internaționale ale celei de-a 25-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (Cluj-Napoca, 12-21 iunie 2026). 12 titluri se află în cursa pentru Trofeul Transilvania și celelalte premii ale Competiției Oficiale, în timp ce alte 10 producții își vor disputa premiul Competiției What’s Up Doc?.

08
/05
/26

Luna mai aduce pentru unteatru premiere, un nou spațiu și, mai ales, întâlnirea cu publicul în propriul loc. După o perioadă îndelungată în care spectacolele au fost găzduite de Teatrul de Animație Țăndărică, unteatru marchează un moment esențial în parcursul său: revenirea „acasă”.

08
/05
/26

Sub motto-ul „Frica este o reacție. Curajul este o decizie”, cea de-a 9-a ediție a Hoinar Festival își deschide mâine porțile pentru 10 zile de maraton cultural. Între 9 și 19 mai, Bucureștiul devine scena unei explorări interdisciplinare fără precedent, unde muzica clasică, teatrul, dansul și literatura se întâlnesc pentru a celebra capacitatea spiritului uman de a rămâne neînfrânt în fața provocărilor timpului.

06
/05
/26

Joi, 7 mai, ora 19.00, Institutul Cervantes, împreună cu Casa de Editură Max Blecher, organizează un eveniment dedicat unuia dintre cei mai apreciați poeți spanioli contemporani, Fernando Valverde. În cadrul întâlnirii, se va prezenta o plachetă din versurile acestuia, în traducerea Monicăi Manolachi, reprezentând cel de-al treilea titlu al colecției de poezie contemporană de limbă spaniolă intitulată „Hoja de ruta / Foaie de drum”.

06
/05
/26

Prima ediție a festivalului Cucu Bau, va avea loc între 14 și 17 mai, fiind curatoriat de criticul de film Andrei Rus, programul reunind titluri din întreaga istorie de peste 130 de ani a cinematografiei, construind o experiență care traversează stiluri, epoci și sensibilități diferite.

05
/05
/26

Scriitoarea Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internațional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundația Herbert unui autor în viață pentru întreaga sa operă. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Biblioteca Națională din Varșovia în data de 27 mai 2026. Aceasta este a doua distincție cu care opera poetică a Anei Blandiana este recunoscută în Polonia, după Premiul „Poetul European al Libertății”, acordat de Orașul Gdańsk în 2016 pentru volumul Patria mea A4.

05
/05
/26

Sala Radio a găzduit, luni, 4 mai 2026, cea de-a XXV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural, un eveniment de referință dedicat excelenței în cultura română contemporană. Într-o atmosferă festivă, au fost acordate premii la opt categorii, precum și patru distincții speciale, în prezența unor importante personalități ale vieții culturale.