Despre viaţa şi opera lui Giuseppe Tomasi, duce de Palma şi principe de Lampedusa
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-viata-si-opera-lui-giuseppe-tomasi-duce-de-palma-si-principe-de-lampedusa/

Librăria Humanitas de la Cişmigiu îi aşteaptă pe iubitorii de carte miercuri, 5 aprilie, de la ora 19.00, la o seară italiană dedicată operei şi vieţii lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, prilejuită de apariţia în ediţie de colecţie, la 60 de ani de la moartea autorului, a celebrului şi unicului său roman Ghepardul.

Un articol de Petre Ivan|4 aprilie 2017

Despre Giuseppe Tomasi, duce de Palma şi principe de Lampedusa, născut pe 23 decem­brie 1896 la Palermo, fiul său adop­tiv, Gioacchino Lanza Tomasi, mărturisea că era un „om al tainelor“.

Că a fost şi a rămas aşa se poate vedea din faptul că nici azi, la aproape şase decenii de la moartea sa, biografii nu cunosc din viaţa aristocra­tului sicilian decât foarte puţine lucruri. În timpul Primului Război Mondial a luptat ca ofiţer de artilerie în armata italiană, a fost prizonier în Ungaria şi, după ce a eva­dat, s-a întors în Italia pe jos.

S-a căsătorit în 1932 cu baroneasa Alessandra Wolff-Stomersee. Nesuportând guvernarea lui Mussolini, a trăit lungi perioade în străină­tate, iar după război a revenit la Palermo. În 1955 a început să scrie Ghepardul, al cărui plan îl avea în minte de mulţi ani.

A murit la Roma pe 23 iulie 1957, înainte de publicarea romanului (Il Gattopardo, Feltrinelli, 1958; Humanitas Fiction, 2011, 2017), considerat unul dintre cele mai importante din literatura secolului XX şi ecra­nizat în 1963, în regia lui Luchino Visconti. Printre scrierile sale apărute postum se numără Sirena şi alte povestiri (I racconti, 1961; Humanitas Fiction, 2016), pe care le-a conceput în ultimii săi doi ani de viaţă, Lezioni su Stendhal (1977), Invito alle Lettere francesi del Cinquecento (1979), Letteratura inglese, 2 vol (1990-1991), Călător prin Europa. Epistolar 1925–1930 (Viaggio in Europa. Epistolario 1925–1930, 2006;  Humanitas, 2016).

Ghepardul, ediţie de colecţie 2017 (Traducere de Gabriela Lungu)

Ghepardul, capodopera lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, apare în „Raftul Denisei“  în traducerea Gabrielei Lungu, împreunã cu prefața lui Gioacchino Lanza Tomasi, fiul adoptiv al autorului, dedicată metamorfozelor pe care le-a suferit celebrul roman, precum și cu două fragmente inedite și câteva poeme cuprinse în așa-numitul „Canțonier al casei Salina“.

Dragă Enrico, în mapa de piele vei găsi manuscrisul dactilografiat al Ghepardului. […] Mi se pare cã prezintă un oarecare interes, pentru că se referă la un nobil sicilian într-un moment de criză (ceea ce nu înseamnă doar cea din 1860), felul în care el reacționează la această criză și cum se accentuează decăderea familiei sale până la risipirea ei aproape totală; toate astea văzute dinăuntru cu o oarecare participare a autorului și fără nici o ranchiună. […] Sicilia este aceea care este: cea din 1860, de dinainte și dintotdeauna. Cred că totul este impregnat de o proprie poezie melancolică. […] Fii atent: câinele Bendicò e un personaj foarte important și aproape că este cheia romanului. (Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Scrisoare către Enrico Merlo di Tagliavia din 30 mai 1957)

Ghepardul este considerat unul din cele mai importante romane ale secolului XX.

Călător prin Europa, Epistolar 1925-1930 (Traducere de Vlad Russo)

„Între 1925 şi 1930, Giuseppe Tomasi di Lampedusa a călătorit mult. A stat în marile capitale europene, descoperind «blânda frumuseţe» a Parisului, «bonomia» odihnitoare a Londrei mult iubite, dar şi «fascinaţia perversă» şi enigmatică a «nemiloasei» şi lividei metropole care era Berlinul. Itinerariile sale l-au purtat prin Austria, Elveţia, Tirol, ba chiar şi în Ţările Baltice.

Avea treizeci de ani. Călătorea cufundat în literatura europeană, cu o bibliotecă la purtător cuprinzând citate îndelung frecventate. Călătoria însăşi se petrecea în literatură. Le scria în Sicilia verilor săi Lucio Piccolo, poet, şi Casimiro Piccolo, pictor. Iar scrisorile sale, aflate undeva între schiţa literară şi divertismentul burlesc, au o anumită continuitate şi creionează adevărate intrigi romaneşti, avându-l în centru pe cel care semnează «Monstrul» şi al cărui autoportret spectaculos, dar niciodată complezent, se revendică de la personaje literare celebre.

Umbra experimentului narativ care este acest epistolar se proiectează asupra Ghepardului, îndemnându-ne să recitim romanul şi să reflectăm din nou asupra lui.“ (Salvatore Silvano Negri)

Sirena şi alte povestiri, volum de proză scurtă (Traducere de Gabriela Lungu)

În ultimii săi doi ani de viaţă, pe lângă romanul Ghepardul, Lampedusa a scris „o operă secundă“, apărută în volum postum, în 1961: însemnările din Amintiri din copilărie, sursa a celor mai multe detalii despre viaţa autorului, şi trei povestiri: Bucuria şi legea, Sirena şi Pisoiaşii orbi, care atestă pasiunea pentru lectură şi meditaţie care l-a însoţit întreaga viaţă, melancolica dispoziţie din copilărie către singurătate şi darul ieşit din comun al observaţiei.

„Gheara leului“ se vede limpede din aceste pasionante ficţiuni de mai mici dimensiuni: o plonjare fără ezitări în profunzimea societăţii italiene, personaje creionate în trăsături sigure, alternanţa situaţiilor dramatice şi groteşti, a celor fantastice şi a celor realiste, descrieri de natură răspunzând tainic frământărilor sufleteşti.

La eveniment vor vorbi Smaranda Bratu-Elian, Oana Boşca-Mălin, Radu Paraschivescu şi Vlad Russo.

Foto: Giuseppe Tomasi – Humanitas

27
/10
/16

La zece ani de la debutul editorial cu romanul Băiuțeii, scris împreună cu Filip Florian, și la șapte ani de la publicarea primului său roman, Şi Hams Şi Regretel, Matei Florian revine cu o nouă carte, îndelung așteptată de cititorii săi, Cexina Catapuxina, cea mai recentă apariție din colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

26
/10
/16

Cea de-a patra ediţie a Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care a debutat astăzi, 26 octombrie, aduce în faţa publicului, până pe 30 octombrie, profesionişti din domeniul cărţii, atât din ţară cât şi din străinătate. În cele cinci zile de FILIT, la Iaşi vor fi prezenţi scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”