Fosta disidentă a regimului comunist Doina Cornea (88 de ani) a murit, în noaptea de joi spre vineri la locuinţa sa din Cluj Napoca. Născută pe 30 mai 1929, la Braşov, a fost publicist, traducător şi profesor. În perioada regimului comunist, Doina Cornea a difuzat numeroase texte şi proteste prin radio „Europa Liberă”, făcând astfel cunoscută opiniei publice internaţionale adevărata situaţie din România.
Un articol de Petre Ivan|4 mai 2018
Doina Cornea a fost simbolul luptei anticomuniste, vocea care a criticat dictatura, în timpul regimului comunist. Şi, pentru că a avut o voce, a trecut prin anchete, a fost arestată, bătută, calomniată, denigrată, notează news.ro
Doina Cornea a ieşit în stradă în zilele lui decembrie 1989. Şi a continuat lupta anticomunistă şi după Revoluţie. A trăit „ca şi cum frica nu ar exista, ca şi cum Securitatea nu ar exista. Trebuie să rămânem liberi, să nu devenim robi ai fricii”.
Într-un interviu realizat de echipa serialului „Memorialul durerii”, difuzat de TVR, Doina Cornea vorbeşte despre primele ei plecări în străinătate, în Franţa, când, recunoaşte ea, „mi-am dat seama că noi trăim ca nişte viermi aici, ne lăsăm striviţi”.
În 1982, Doina Cornea trimitea prima ei scrisoare postului de radio Europa Liberă. De atunci, profesoara de franceză de la Universitatea „Babeş Bolyai” a început bătălia împotriva regimului comunist.
A scris peste 30 de texte postului de radio, a publicat o carte în regim samizdat, urmată de alte patru traduceri din limba franceză. În 1983, a fost dată afară din universitate, iar la trei zile de la revolta muncitorilor din Braşov, 15 noiembrie 1987, Doina Cornea împărţea fluturaşe de susţinere împreună cu fiul ei. Pentru acest fapt, a fost arestată vreme de cinci săptămâni.
A fost asemuită de presa străină cu disidenţii polonezi şi ruşi Havel sau Yablokov.
Doina Cornea a fost asistentă universitară la Facultatea de Filologie a Universităţii ‘Babeş-Bolyai’ din Cluj-Napoca.
Distribuirea clandestine a volumului “Încercarea labirintului”, de Mircea Eliade, a reprezentat începutul disidenţei, în 1980. Au urmat alte patru traduceri-samizdat, din limba franceză.
A fost destituită, în 1983, de la Universitatea din Cluj-Napoca şi anchetată.
Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit, în 1987, manifeste de solidaritate cu muncitorii din Braşov. Au fost arestaţi timp de cinci săptămâni. Până în decembrie 1989, a avut domiciliu forţat, fiind în permanenţă supravegheată de fosta Securitate.
Ion Diaconescu, Doina Cornea, Ion Rațiu și Corneliu Coposu, alături de mai mulți membri ai Convenției Democrate
După 22 decembrie 1989, a făcut parte din Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organism din care şi-a dat demisia la 23 ianuarie 1990.
Doina Cornea a fost printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice şi a Fundaţiei Culturale Memoria.
La începutul anilor 1990, Doina Cornea a publicat volumul „Puterea fragilităţii”, reeditat în anul 2006 de editura Humanitas. Aici sunt adunate scrisorile sale deschise adresate lui Nicolae Ceausescu, dar şi cea adresata muncitorilor din Braşov, după revolta de la „Tractorul” din 1987.
A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989) şi a fost decorată cu Legiunea de Onoare, în grad de Ofiţer, cel mai înalt ordin al Republicii Franceze în anul 2000.
Papa Ioan-Paul al II-lea a decis în 2003 ca Doina Cornea să devină Cavaler al Ordinului Sfântul Papă Silvestru.
Regele Mihai I, despre care Doina Cornea spunea că “este singura iubire care i-a mai rămas”, i-a acordat Crucea Casei Regale a României în 2009. În acelaşi an, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a onorat-o cu “Legiunea de Onoare” în grad de comandor.
„Lupta mea nu s-a îndreptat, în esenţă, împotriva lui Ceauşescu, ci impotriva comunismului ca ordine socială. Am luptat împotriva unui sistem. Ceauşescu nu era decât un produs al sistemului. (…) M-am străduit, realmente, să trăiesc ca şi cum frica nu ar exista, chiar dacă am resimţit-o destul de des. Trebuie să rămânem liberi, să nu devenim robi ai fricii. Adevărul este că toţi aceşti ani au reprezentat pentru mine un bun exerciţiu, în fond. Mi-am spus: trebuie să trăiesc ca şi cum Securitatea nu ar exista”, mărturisea Doina Cornea într-un alt interviu.
Foto: Doina Cornea – facebook
