Două cărți-document despre teatru, lansate în FNT 2014
https://www.ziarulmetropolis.ro/doua-carti-document-despre-teatru-lansate-in-fnt-2014/

Vineri, 31 octombrie, a avut loc ultima lansare de cărţi la Ceainăria Arcub din cadrul Festivalului Naţional de Teatru.

Un articol de Judy Florescu|2 noiembrie 2014

Cărțile care au fost prezentate, în cadrul lansării în spațiul Ceainăriei Arcub, au fost „Regizorul,acest…” și „Emil Coșeru, actorul nostru”, ambele scrise Călin Ciobotari și editate de Editura Opera Magna. La lansarea celor două cărți au luat cuvântul Mircea Morariu, Călin Ciobotari și Emil Coșeru.

Mircea Morariu: ” „Regizorul acest… „este o carte în care Călin Ciobotari i-a provocat la un dialog pe câțiva dintre regizorii care au montat în vremea din urmă pe scenele ieșene. Sunt de asemenea regizori de origină română, Iulian Negulescu, dar stabiliți în alte părți, la fel cum este și Anca Ovanez, care spune dacă voi nu mă vreți eu vă vreau.  E vorba despre regizori care aparțin unor generații diverse, unii dintre ei aflați într-un moment de culme al profesiei așa cum e cazul a două nume deja clasicizate ale regiei românești – Mihai Măniuțiu și Gabor Tompa.

Dar e vorba și de regizori tineri, unii aflați la o reorientare a profesiei, cum ar fi cazul Antonellei Cornici sau al lui Octavian Jighirgiu. Găsim în carte și un interviu cu Claudiu Goga.  De asemenea, găsim un foarte important interviu care-i probează seriozitatea, făcut cu Radu Alexandru Nica, un regizor care a marcat prin personalitatea sa Teatrul Luceafărul. Îl găsim de asemenea pe Vlad Massaci. Firește, găsim în carte tot felul de aproximări asupra funcției regizorului, asupra relației lui cu trupa , cu teatrul,  cu textul, cu felul în care îl îndrum pe actor pentru găsirea drumului spre rol. Găsim un oarecare război al regizorului cu critica teatrală, care bineînțeles niciodată nu știe să-i aprecieze cum trebuie opera. Toate aceste interviuri trebuie păstrate pentru că pot ajuta la reconstituirea carierei artiștilor.”

Călin Ciobotari spune despre cartea sa,  „Emil Coșeru, actorul nostru”: „Ceea ce mi se pare mie important,  ca și contribuția la istoria teatrului românesc, e în primul rând acea secțiune în care Emil Coșeru rememorează principalele roluri, pe care le-a avut. Domnul Emil Coșeru are capacități analitice, își comentează foarte bine fișele de personaj, are o memorie foarte bună și a reconstituit niște contexte relevante pentru un anumit spirit al teatrului ieșean din acel moment. Apoi o altă secțiune este cea în care schițează niște micro-portrete ale regizorilor cu care a lucrat, și pe primul plan se află doamna Cătălina Buzoianu care realmente a făcut istorie la Iași, în anii 70.”

Emil Coșeru: „A fost o bucurie să reînființăm catedra de actorie, pentru că în 1952 rușii desființaseră Institutul de teatru din Iași. Școala de teatru ieșean este una dintre cele mai bune școli de teatru. Am înființat secția de regie de teatru, care merge foarte bine și să sperăm că în doi-trei ani de zile vom avea un regizor de primă mână“.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).