După 2000 de ani, Roma a revocat ordinul de exil al poetului Ovidiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/dupa-2000-de-ani-roma-a-revocat-ordinul-de-exil-al-poetului-ovidiu/

La 2000 de ani de la exilarea poetului roman Ovidiu pe coasta Mării Negre, pe teritoriul actual al României, municipalitatea din capitala Italiei a luat decizia să revoce ordinul de exil.

Un articol de Petre Ivan|18 decembrie 2017

Conform agenției italiene ANSA, Consilierii locali ai Romei au adoptat hotărârea de abrogare a edictului semnat de Împăratul Octavian Augustus în anul 8, edict care i-a adus poetului latin exilul pentru toata viața la malul Mării Negre.

Decizia a fost luată la inițiativa politicienilor anti-sistem „Mișcarea 5 Stele”, care au spus că vor astfel să repare suferința a poetului care a murit la 9 ani după ce a fost exilat, în anul 17.

Ovidiu, cunoscut pentru lucrările „Metamorfozele” sau „Arta Iubirii”, face parte, alături de Horațiu și Virgil, din categoria clasicilor literaturii latine.

Pe numele complet Publius Ovidius Naso, poetul roman a fost exilat în anul 8 în Portul Tomis, actualul oraș Constanța. Nu se știe de ce a căzut în dizgrația împăratului, dar experții suspectează o combinație de factori – erotismul poeziilor sale, implicarea într-un complot și lipsa de respect față de Augustus.

În Dacia, Ovidiu a fost rapid adoptat de localnici şi a scris operele „Tristele” şi „Ponticele”, considerate de critici o „prezentare clinică” a exilului şi a efectelor lui asupra moralului, talentelor şi psihologiei omului.

Nu este prima oară când autoritățile din Italia iau o astfel de decizie. În 2008, Primăria Florenţa a realizat un demers identic în cazul poetului Dante Alighieri, exilat în secolul al XIV-lea.

Foto: Ovidiu – facebook

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.