„Eden”, în competiție la Festivalul de la Rotterdam
https://www.ziarulmetropolis.ro/eden-in-competitie-la-festivalul-de-la-rotterdam/

Eden, povestea neobişnuită a unei tinere nevoite să trăiască în izolare totală, semnată de regizoarea maghiară Ágnes Kocsis, va avea premiera mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Rotterdam (22 ianuarie – 2 februarie 2020), în competiţia Big Screen.

Un articol de Liliana Matei|19 decembrie 2019

O coproducție Ungaria-România, produsă de Mythberg Films (Ungaria) și co-produsă de Libra Film Productions și WFE (Belgia), „Eden” concurează pentru VPRO Big Screen Award, în valoare de 30.000 de euro.

Este al treilea lungmetraj al regizoarei multi-premiate pentru Adrienn Pál (2010) și Fresh Air (2006), ambele lansate la Cannes. În rolurile centrale apar actrița croată Lana Barić („You Carry Me”), alături de Daan Stuyven, cunoscut ca muzician și compozitor belgian, Lóránt Bocskor-Salló, actor maghiar din România, și Maya Roberti.

Eva este alergică la tot felul de substanțe chimice, la unde radio și la câmpuri electrice. E forțată, deci, să trăiască în izolare totală. Singurele ființe cu care intră în contact sunt fratele ei și doctorii care o supun la diverse experimente. Într-o zi, un psihiatru își propune să cerceteze dacă boala ei este una reală sau imaginară. Oare iubirea o poate salva?

„Coproducția unui film este un exerciţiu greu, practic te provoacă să intri într-o familie nouă, cu obiceiuri diferite, cu reguli diferite. Pentru mine, Edena fost o astfel de provocare, din care ai absolut întotdeauna multe lucruri de învăţat. M-am bucurat să o cunosc pe Ágnes Kocsis şi să pornesc cu ea la acest drum lung şi presărat cu obstacole; am descoperit un om puternic, un regizor capabil să lupte şi să treacă peste orice încercare pentru a-și duce la bun sfârşit opera, fără să facă compromisuri”, declară producătoarea Oana Giurgiu.

„Şi, nu în ultimul rând, sunt fericită că această co-producție a dat şansa unor actori maghiari din România să joace în film. Lóránt Bocskor-Salló are unul din rolurile principale, iar în alte roluri îi veţi descoperi pe László Katona şi Bálint Adorjáni”, adaugă Oana Giurgiu.

Ágnes Kocsis, născută în 1971 la Budapesta, este una dintre cele mai importante voci feminine ale cinematografiei europene actuale. A studiat Limba şi literatura poloneză, Estetică şi Teoria filmului la Facultatea de Arte a Universităţii „Eötvös Loránd”, iar în 2005 a absolvit şi cursurile de regie ale Academiei de Teatru şi Film din capitala Ungariei. A devenit cunoscută odată cu debutul în lungmetraj, Fresh Air, selectat în 2006 în secţiunea Semaine de la Critique la Cannes. În același an, tot la Cannes, scurtmetrajul The Virus a obţinut premiul al treilea al competiţiei Cinéfondation. Al doilea lungmetraj, Adrienn Pál, i-a confirmat talentul, începându-și traseul remarcabil cu Premiul FIPRESCI în secțiunea Un Certain Regard la Cannes 2010. Filmul a făcut apoi turul marilor festivaluri și a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, categoria Descoperirea Anului. În 2018, Ágnes Kocsis a făcut parte din juriul competiției Festivalului Internațional de Film Transilvania.

17
/05
/21

Așteptarea ia sfârșit! Filmele revin pe marile ecrane de la Cineplexx începând de vineri, 28 mai, în toate cele cinci cinematografe: Băneasa, Titan, Satu-Mare, Sibiu și Târgu-Mureș. Locațiile vor fi pregătite să găzduiască din nou spectatorii și fascinantul univers cinematografic, cu cele mai avansate tehnologii de imagine și sunet.

14
/05
/21

Până la 25 mai, cinci dintre documentarele de scurtmetraj din anii `30-`40 ale lui Jean Mihail, unul din pionierii cinematografiei române, pot fi vizionate gratuit pe platforma Cineclub Sahia Vintage, în cadrul Cineclubului One World Romania.

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

06
/05
/21

Dintre zecile de filme româneşti disponibile Netflix, vă recomandăm trei documentare – poate mai puţin cunoscute, dar extrem de ofertante. Există mai multe filme de non-ficţiune româneşti pe platformă, însă cele trei propuneri sunt de neocolit.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.