Edgar Degas, 100
https://www.ziarulmetropolis.ro/edgar-degas-100/

În urmă cu exact un secol, într-o zi de 27 septembrie (1917), se stingea din viaţă Edgar Degas, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai impresionismului. Balerinele lui Degas – centrul universului creaţiei sale -, de o frumuseţe răvăşitoare, şi impresionează şi astăzi prin graţie şi limbaj gestual.

Un articol de Petre Ivan|27 septembrie 2017

Edgar Degas s-a născut la 19 iulie 1834, la Paris, într-o familie care preţuia foarte mult arta şi cultura, fiind şi una destul de înstărită şi cu o importantă istorie, tatăl său fiind bancherul Auguste de Gas, iar mama sa, o frumuseţe de excepţie pe nume Célestine Musson.

Edgar a studiat la faimoasa şcoală Louis-le-Grande, urmând apoi cursurile Facultăţii de Ştiinţe Juridice. Lui Degas îi plăcea să îşi petreacă timpul liber făcând copii după marile tablouri expuse la Muzeul Luvru. A căpătat o pasiune deosebită pentru această artă, şi a renunţat la facultate, hotărând să se dedice în totalitate picturii.

În anul 1856, Degas face o călătorie la Napoli la bunicul său, Hilaire de Gas, iar apoi merge la Roma, unde ia parte la cursuri de pictură organizate la Vila Medici şi copiază opere ale maeştrilor – Manet, Renoir, Monet, Sisley, Cezanne – , frecventând numeroase muzee şi biserici.

Edgar Degas, autoportret

Începe să fie cunoscut drept pictorul înaltei societăţi, operele sale oglindind toate obiceiurile vieţii de high-life. După războiul franco-prusac şi revenirea sa de pe front, Degas pleacă în America împreună cu fratele său, dar după un an revine în Franţa.

Degas frecventează din nou muzeul Luvru, unde în anul 1862 se întâlneşte cu Édouard Manet, iar cei doi artişti se împrietenesc, având întâlniri dese, acasă sau la atelierul artistului, ori la cafeneaua Guerbois, locul preferat al tinerilor pictori, unde puteau fi remarcaţi Claude Monet, Auguste Renoir, Alfred Sisley sau Paul Cézanne.

Începe să fie fascinat de dansatoare pe care le studiază cu atenţie şi pe care le pictează. Pe plan personal începe să capete faimă, însă în plan familial este afectat de dificultăţi financiare cauzate de falimentul băncii care era în proprietatea familiei.

În 1872 începe să aibă probleme cu vederea, această stare deteriorându-se din ce în ce mai mult odată cu trecerea timpului, însă îşi descoperă noi pasiuni: sculptura, gravurile şi poezia. Ulterior se îmbolnăveşte de pneumonie.

În 1874, Degas participă la prima expoziţie de pictură organizată în salonul fotografului Nadar, expoziţie care declanşează un scandal în cercurile conservatoare ale criticii. Ziaristul Louis Leroy le dă numele ironic de impresionişti.

La cea de-a doua expoziţie a impresioniştilor, în 1876, în galeria lui Durand-Ruel, Degas expune 24 de lucrări.

În 1877 participă la cea de-a treia expoziţie a impresioniştilor, unde vinde un număr important de tablouri, însă acest succes este marcat de deteriorarea stării sale de spirit, din cauza singurătăţii, a lipsei resurselor materiale, dar şi a problemelor familiei.

Însă încă din timpul vieţii, Edgar Degas a cunoscut gloria şi preţurile excepţionale ale lucrărilor sale, graţie dansatoarelor. La 10 decembrie 1912, în timpul unei licitaţii la Rouart, colecţionarul american H. O. Havemeyer a cumpărat „Danseuses à la barre” (1876-1877) pentru suma de 435.000 de franci, o sumă fabuloasă în acea epocă.

Fiind măcinat de problemele de sănătate, Degas a murit la 27 septembrie 1917, fiind înmormântat la cimitirul Montmartre din Paris. La moartea sa, a rămas o moştenire artistică de excepţie, de circa două mii de lucrări, tablouri în ulei, pasteluri şi sculpturi, iar în atelierul artistului au fost găsite circa 150 de sculpturi, cele mai multe dintre acestea întruchipând balerine.

(sursa Rador)

Edgar Degas

Foto: Edgar Degas – wikipedia, facebook

 

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.