Polirom prezintă o carte despre destinele a trei generaţii de iranieni: „Copiii aborelui de Jacaranda“
https://www.ziarulmetropolis.ro/editura-polirom-prezinta-o-carte-despre-destinele-a-trei-generatii-de-iranieni-prin-ochii-unui-copil-al-revolutiei-islamice-din-1979-copiii-aborelui-de-jacaranda/

La numai o săptămână după apariţia ediţiei originale a romanului de debut al scriitoarei Sahar Delijani, „Children of the Jacaranda“ ‚ Editura Polirom publică versiunea în limba română a cărţii, în colecţia sa de traduceri din literatura universală.

Un articol de Andrada Văsii|27 iunie 2013

La numai o săptămână după apariţia ediţiei originale a romanului de debut al scriitoarei iraniene de expresie engleză Sahar Delijani, „Children of the Jacaranda“ ‚ (Atria Books, SUA),  Editura Polirom publică versiunea în limba română a cărţii, în colecţia sa de traduceri din literatura universală.

„Copiii arborelui de jacaranda“, traducere de Miruna Voiculescu, a apărut în colecţia „Biblioteca Polirom. Actual“ (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), şi în ediţie digitală. Tradus deja în UK, Italia, Grecia şi Muntenegru, romanul va apărea în 75 de ţări, în 27 de limbi.

Povestea generațiilor

Romanul autoarei născute în anul 1983 în închisoarea Evin din Teheran urmăreşte destinele a trei generaţii de iranieni prin prisma arestărilor şi a încarcerărilor din anii care au urmat Revoluţiei din 1979 şi victoriei fundamentalismului islamic.

Temporalităţi şi perspective multiple ale părinţilor şi copiilor se întrepătrund, dând naştere unui model complex de cauze şi consecinţe, secrete şi mărturisiri, poveşti de dragoste şi sacrificiu.

Un volum încărcat de motive

Din acest model se disting câteva motive centrale, mereu aceleaşi: zidurile închisorii Evin, simbol al regimului opresiv, străzile şi traficul haotic al Teheranului – spaţiu public al fricii şi vulnerabilizării, dar şi al expresiei politice, sau spaţiul intim şi sigur al caselor şi curţilor interioare, în care memoria se păstrează la umbra nelipsitelor flori ale arborelui de jacaranda.

Foto credit: Polirom

28
/02
/19

Este numită „un Salinger al generației Snapchat”, iar despre irlandeza Sally Rooney s-a mai spus că este „primul mare scriitor millenial” (The New York Times) și că „pur și simplu îți citește toate gândurile” (Vogue). Romanul său de debut, „Conversații cu prieteni”, a apărut la Curtea Veche Publishing. Volumul, numit de The Millions „un debut miraculos” a fost primit cu mult entuziasm și a fost recompensat deja cu premii importante.

26
/02
/19

Pe 28 februarie, de la ora 19.00, publicul larg, dar și cel de specialitate este așteptat la o reîntâlnire cu Eugène Ionesco, celebrul dramaturg fiind invitatul „virtual” al dezbaterii Eugen Ionescu/Eugène Ionesco: teatru și identitate culturală, prin intermediul unui interviu de arhivă unic și prea puțin cunoscut – pus la dispoziție de către Departamentul Arhivă Media și Documentare al TVR. Fragmente din acest interviu, realizat în anul 1967, vor fi proiectate în cadrul dezbaterii de la Teatrelli.

25
/02
/19

Editura Humanitas îi așteaptă pe iubitorii de carte marți, 26 februarie, de la ora 18.00, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ din Iași, la lansarea volumului "România, te iubesc!" (bestseller Gaudeamus 2018), cu texte de Paula Herlo, Rareș Năstase, Alex Dima, Cosmin Savu, Paul Angelescu și cuvânt înainte de Cristian Leonte, 

22
/02
/19

Douăsprezece episoade din viața scriitorului Romain Gary, surprinse de François-Henri Désérable în romanul-tribut „Un anume domn Piekielny” (Editura Humanitas Fiction).

11
/02
/19

De peste zece ani, Fundația Calea Victoriei oferă publicului o selecție mereu interesantă de cursuri și ateliere în domeniul artelor și științelor umanise și organizează numeroase evenimente culturale. Echipa Fundației a început anul acesta cu două evenimente având în centru pasiunea pentru muzica clasică și talentul dirijoral, dar și de povestitor, al dirijorului Tiberiu Soare: un concert extraordinar și relansarea a două volume despre muzica clasică.

05
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în țara noastră la 1508 dar setea de cunoaștere, de informare a strămoșilor noștri este o realitate confirmată de existența numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanț, și anume ”Alexăndria”.