Eminescu după 1989
https://www.ziarulmetropolis.ro/eminescu-dupa-1989/

Pentru a înţelege cum a funcţionat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referinţă: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea şi desfacerea unui mit”, de Lucian Boia (editura Humanitas).

Un articol de Andrei Crăciun|2 septembrie 2019

Iată mitul Eminescu după 1989, așa cum a fost el deslușit de istoricul Lucian Boia, specialist în istoria imaginarului.

Eminescu revizitat și transformat în Dumnezeu

Odată cu ieșirea din comunism, se dezleagă și interpretările eminesciene. Fuseseră ținute în frâu de imperativele ideologice și de ipocriziile tactice ale defunctului regim. Cum să-l critici pe Eminescu că ar fi fost naționalist? Dar nici să-l lauzi! Și nici măcar să constați că așa a fost, fără laudă și fără critică! Pe de altă parte, cât de mare ar fi fost poetul, nu putea fi „cel mai mare”, poziție ocupată în panteonul oficial de liderul suprem, în persoana căruia se contopeau, desăvârșindu-se, toate calitățile și izbânzile eroilor neamului. Acum, asemenea opreliști dispar. Eminescu revine în câmpul aprecierilor libere… sau dependente doar de prejudecăți.

Susținătorii supremației eminesciene merg până la capăt… adică spre infinit. Vorbele lui Petre Țuțea, autor fără operă, dar rostitor de cuvinte memorabile, se întipăresc în gândul multora: Eminescu definit drept „sumă lirică de voievozi” și ridicat la rangul de „român absolut”. Basarabenii, treziți acum la viață națională, dau și ei o mână de ajutor. Eminescu – simbolic cel puțin – e și al lor, poate în și mai mare măsură decât al românilor de dincoace de Prut; firesc, într-o mișcare națională atât de tânără, cu entuziasme de secol XIX. „Eminescu să ne judece” e refrenul unei poezii de Grigore Vieru, pusă pe muzică de Ion Aldea Teodorovici. Mai mult chiar decât „român absolut”, Eminescu apare aici ca un Dumnezeu al nației române; lui și numai lui îi revine dreptul de a decide când avem sau nu avem dreptate.

Eminescu, idolul naționalismului etnicist și ortodox

O atitudine naționalistă persistentă (de factură etnicistă și ortodoxă) s-a instalat în anii ’90 pe terenul lăsat liber de ideologia comunistă (ea însăși cu o puternică încărcătură naționalistă, așa că între comunism și ce a urmat e de văzut nu doar schimbarea, ci și o semnificativă continuitate).

În acest context, funcția tradițională a lui Eminescu, de exponent al românismului, nu putea decât să se consolideze. Sociologul Ilie Bădescu (profesor la Universitatea din București) e unul dintre primii care reactualizează gândirea socio-politică a lui Eminescu, văzând în ea un antidot împotrivaînstrăinării”: „Niciodată primejdia unei atari înstrăinări nu a fost atât de acută ca astăzi, când falși apostoli ai europenismului ne cer să ne dezicem de opera teoretică și politică a lui Eminescu”. Până și legionarismul schițează o revenire, e drept, fără mare impact. În 1995, se publică (la editura Fundației „Buna Vestire”, denumire care reia titlul unei cunoscute gazete legionare) broșura din 1950 a lui Constantin Papanace, „Eminescu, un mare precursor al legionarismului românesc” (cu o prefață, firește, favorabilă a scriitorului Ion Coja).

În care Eminescu este atacat de adversarii naționalismului

Se îndârjește însă și tabăra cealaltă, a adversarilor naționalismului, dintre care unii ajung să fie, cu sau fără dreptate, și adversari ai lui Eminescu. În 1991, Ion Negoițescu îl taxează pe Eminescu drept „un om politic execrabil” și, mai precis, „un protolegionar”. Formula a stârnit proteste și controverse. Adevărul e că, dincolo de apropierile identificabile, nu se poate pune semnul egalității între atitudinile naționaliste, xenofobe și antisemite ale secolului al XIX-lea și cele, mult mai radicale, și cu consecințele știute, din preajma și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Eminescu se regăsește în ideologia legionară, dar se regăsește în fond în mai toate manifestările, diverse, ale naționalismului românesc (fiind preluat, cum am văzut, până și de naționalismul comunist). La vremea lui, exprima – e drept, adesea excesiv, dar gazetarul, să nu uităm, era și poet – frustrările unei națiuni, prea multă vreme supusă altora, și care se simțea sufocată de „atâta străinătate”.

Eminescu să ne judece” e refrenul unei poezii de Grigore Vieru, pusă pe muzică de Ion Aldea Teodorovici. Mai mult chiar decât „român absolut”, Eminescu apare aici ca un Dumnezeu al nației române; lui și numai lui îi revine dreptul de a decide când avem sau nu avem dreptate. (Lucian Boia)

05
/03
/15

O lectură şi o întâlnire cu publicul a scriitorului Mircea Cărtărescu vor fi organizate pe 12 martie, la Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig, unde autorului i se va înmâna, pe 11 martie, prestigiosul Premiu al Cărţii pentru Înţelegere Europeană al Oraşului Leipzig pentru anul 2015.

05
/03
/15

CRONICĂ DE CARTE Apărută recent în limba română la editura UNATC Press, „Note despre cinematograf” a lui Robert Bresson este la fel ca stilul filmelor marelui şi neîncadrabilului cineast: suplă, austeră, fără ornamente inutile şi mereu în căutarea esenţei cinematografului.

05
/03
/15

Cea mai importantă rețea de librării fondată înainte de ’ 89, care a supraviețuit cu succes după Revoluție: în prezent, Compania de Librării București (CLB) numără 46 de spații comerciale, răspândite unitar în toate cele 6 sectoare ale capitalei.

03
/03
/15

Astăzi, 3 martie 2015, debutează înscrierile la cea de a IV-a ediție a Galei Industriei de Carte din România „Bun de Tipar”. Profesionişti ai cărţii – editori, autori, traducători, graficieni, tipografi, librari, bibliotecari sau specialiști în vînzări, marketing și comunicare – vor avea ocazia să se bucure de recunoaşterea colegilor de breaslă şi a publicului în această gală dedicată excelenţei editoriale.

03
/03
/15

Editura Univers vă propune o nouă colecție, dedicată tuturor celor care vor să-şi recucerească micul lor moment special de la Ora 11. Este timpul vostru, nu uitaţi, şi merită apărat de invazia zgomotului, a scandalului cotidian, a stresului de peste zi.

03
/03
/15

O ediţie de coleţie a poeziilor lui Mihai Eminescu, lansată la editura Humanitas, precum şi un audiobook cu poeme selectate şi citite de Andrei Pleşu vor fi prezentate miercuri, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu din Bucureşti.

26
/02
/15

Militanţii din organizaţia teroristă Stat Islamic (SI) au devalizat bibliotecile din oraşul Mosul aflat în nordul Irakului şi au ars mii de cărţi rare şi manuscrise valoroase, potrivit unor informaţii care vorbesc despre distrugerea a peste 100.000 de documente.

25
/02
/15

Ridic o odă, neîncheiată nici ea, romanului „Halebarde, halebarde, archebuze, archebuze“, pe care marele José murind...

24
/02
/15

Artistul Grigore Leşe se alătură personalităţilor care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi se va întâlni cu publicul miercuri, de la ora 19.00, la librăria Bizantină din Bucureşti, unde va prezenta recomandările sale de carte, în cadrul campaniei "Librar pentru o zi".

17
/02
/15

Actorul american Kevin Spacey, care este pasionat de scrisori şi obiecte personale care au aparţinut unor celebrităţi, lucrează la o carte despre arta de a redacta o epistolă.

17
/02
/15

Revista americană The New Yorker marchează 90 de ani de la lansare prin publicarea unei nuvele a scriitorului japonez Haruki Murakami, intitulată "Kino", ediţia aniversară a revistei având nouă variante de coperte.

17
/02
/15

Ceainăria ARCUB găzduieşte joi, 26 februarie, de la ora 19.00, întâlnirea dintre autorul Radu Paraschivescu si omul de televiziune si de radio Luca Niculescu, în cadrul căreia vor dezbate tema "... în lume nu-s mai multe Românii". Discutia va fi completată de recitalurile solo, în aceeasi notă, ale naistei Cornelia Tihon.