Expozitia-omagiu „In memoriam Marcel Guguianu, la „Art Yourself”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitia-omagiu-in-memoriam-marcel-guguianu-la-art-yourself/

Expoziţia-omagiu „In memoriam Marcel Guguianu (1922-2012)” s-a deschis, vineri seară, la galeria „Art Yourself”. Deschisă publicului timp de o lună, expoziţia reuneşte 103 de lucrări ale artistului – sculptură în marmură şi bronz, precum şi desene – opere care fac parte din colecţia de atelier şi colecţii particulare ale iubitorilor operei lui Marcel Guguianu. Parţial cu […]

Un articol de Andrada Văsii|10 noiembrie 2012

Expoziţia-omagiu „In memoriam Marcel Guguianu (1922-2012)” s-a deschis, vineri seară, la galeria „Art Yourself”.

Deschisă publicului timp de o lună, expoziţia reuneşte 103 de lucrări ale artistului – sculptură în marmură şi bronz, precum şi desene – opere care fac parte din colecţia de atelier şi colecţii particulare ale iubitorilor operei lui Marcel Guguianu. Parţial cu vânzare, potrivit Mălinei Căpăţână, directorul galeriei, preţul lucrărilor este cuprins între 300 de euro şi 38.000 de euro.

Expoziţia va fi deschisă până în data de 30 noiembrie.

Marcel Guguianu s-a născut în anul 1922, la Bârlad. Trăirile sale se regăsesc în sculpturi monumentale, ansambluri statuare, busturi din bronz şi marmură ale unor scriitori, poeţi, savanţi, actori, toate amplasate în parcuri, grădini publice, instituţii, teatre şi muzee, în oraşe din ţară şi străinătate. De asemenea, un număr mare de opere care poartă semnătura maestrului Guguianu se regăsesc în colecţii de stat şi particulare din România, Italia, Canada, fosta Iugoslavie, Danemarca, Olanda, Franţa, Germania, Japonia, Grecia, SUA sau America de Sud. Sculptorul Marcel Guguianu a avut peste 23 de expoziţii personale în ţară şi străinătate şi a primit peste 40 de distincţii şi medalii de-a lungul vieţii.

A murit la 12 iunie 2012, la Bucureşti.

Sursa: Agerpres

13
/05
/14

Bookfest Junior 2014 este primul program de evenimente special conceput pentru copii şi adolescenţi, fiind un prilej pentru ei de a face cunoştinţă cu cei care publică cărţi, cu autorii şi ilustratorii de carte.

12
/05
/14

22 de povești românești, 14 lungmetraje și 8 scurtmetraje, unele prezentate în premieră absolută, se regăsesc în mult-așteptata secțiune Zilele Filmului Românesc, la cea de-a 13-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (30 mai – 8 iunie).

12
/05
/14

Miercuri, 14 mai, la ora ora 17.00, în Sala „Mircea Vulcănescu” a Bibliotecii Naţionale a României, va avea loc o dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”, pornind de la cel mai recent volum semnat de Norman Manea, Plicuri şi portrete, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, apărut de curînd la Editura Polirom.

12
/05
/14

Borgman este un thriller horror cu tentă de umor negru, regizat de olandezul Alex van Warmerdam (The Northerners, The Dress), despre un vagabond care intră în viaţa unei familii din partea superioară a societăţii, transformând-o imediat într-un adevărat coşmar.

12
/05
/14

Lecţia de violoncel, Floarea de cactus, Azilul amanţilor, Feisbuc, Suflete moarte, Nişte fete şi Cel mai frumos roman din lume" sunt doar câteva dintre spectacolele pe care iubiotorii de teatru le pot vedea în această săptămână pe scenele bucureştene.

12
/05
/14

"O actriţă extraordinar de talentată şi frumoasă, care mi-a impresionat primii ani de adolescenţă", a declarat Florina Cercel, la aflarea veştii că Margareta Pogonat nu mai este printre noi. La rândul lor, Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Stela Popescu şi Draga Olteanu Matei deplâng despărţirea de colega lor de breaslă.

12
/05
/14

CRONICĂ DE FILM. Documentarul ”Bucureşti, unde eşti?”, al fotografului şi cineastului Vlad Petri, surprinde protestele din 2012 din Capitală, oferind nu doar o perspectivă empatică şi cu o certă valoare sociologică şi istorică, dar şi o încercare, mai subtilă, de chestionare a realităţii.

12
/05
/14

Și s-a făcut mai și Shakespeare a împlinit 450 de ani din eternitate și s-a făcut “Furtuna” la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” Bucureşti.

09
/05
/14

Ar fi putut concura cu marile actriţe de la Hollywood, dar a ales să uimească Parisul. A devenit o stea în cinematografia franceză a anilor ’30. „Cea mai aristocratică dintre actriţe“, „regina teatrului din Paris“, „unica“, „extraordinara“, „inimitabila Elvira“, aşa cum o alinta presa, Elvira Popescu a cucerit publicul francez, îmblânzindu-i pe cei mai exigenţi critici. Cei mai renumiţi dramaturgi ai vremii au scris pentru ea.