Expoziția permanentă a Colecţiei „Simion A. Iuca”, la Muzeul Colecțiilor de Artă
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitia-permanenta-a-colectiei-simion-a-iuca-la-muzeul-colectiilor-de-arta/

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 11 iunie 2019 să vizitaţi expoziţia permanentă a Colecţiei „Simion A. Iuca”, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2018, prin generozitatea doamnelor Alexandra Slavu şi Maria-Mărgărita Iuca, fiicele artistului Simion Iuca.

Un articol de Liliana Matei|3 iunie 2019

Gravor, pictor şi profesor, Simion A. Iuca (Bucureşti, 1907 – Bucureşti, 1994) a absolvit în 1928 Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, la clasa de pictură coordonată de George Demetrescu Mirea, completându-şi formaţia artistică în perioada 1929 – 1936 la Paris, unde a frecventat cursurile de la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, în atelierul de pictură condus de Lucien Simon (aici familiarizându-se cu diverse tehnici ale gravurii). A participat, în perioada interbelică, la numeroase expoziţii de grup organizate în România şi în Franţa, prima sa expoziţie personală având loc la Ateneul Român în 1935. A fost profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (devenită, după 1950, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”), unde a predat între anii 1936 şi 1972. Figură tutelară pentru numeroase generaţii de artişti graficieni români, Simion Iuca a fost un deschizător de drumuri în ce priveşte introducerea tehnicilor stampei în programa universitară, organizarea unor ateliere de gravură, precum şi adaptarea în limba română a terminologiei specifice domeniului.

Colecţia „Simion A. Iuca” este compusă în cea mai mare parte din lucrări de grafică în tehnici variate și gravuri în creion, sanguină, tuş, cărbune pe hârtie, gravură cu dăltiţa, gravură cu acul, acvaforte, acvatintă, vernis moale, litografie, xilogravură, linogravură, monotip), realizate de Simion Iuca începând cu anul 1925 (Tatăl meu în bibliotecă) şi finalul anilor 1960 (Docuri la Constanţa, Piaţă la Baia Mare, Alexandra). O secţiune mai restrânsă a donaţiei este constituită de câteva picturi, datând din perioada interbelică, completate cu un peisaj Vedere din Sinaia, realizat în 1958. Lucrărilor din colecţie realizate de Iuca li se adaugă şi câteva portrete ale sale semnate de artişti diverşi, gravuri de Gheorghe Petraşcu (1872 – 1949), dintr-un tiraj imprimat de Iuca la dorinţa exprimată de faimosul artist român în 1937, o gravură cu acul de fiica sa Maria-Mărgărita Iuca (Lumi ale trecutului la mare), la rândul ei artistă, precum şi sculptura în bronz Figură verticală III, avându-l ca autor pe Grégoire Stanislav Slavu, soţul Alexandrei Slavu.

Din 11 iunie 2019, la Muzeul Colecţiilor de Artă, corp C, etaj II (Calea Victoriei 111)

Program de vizitare: sâmbătă – miercuri, 10:00 – 18:00

Tarif: 15 lei (gratuit în prima zi de miercuri din fiecare lună)

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.