Expoziţie temporară de Adrian Preda, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi 
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-temporara-de-adrian-preda-la-muzeul-national-al-hartilor-si-cartii-vechi/

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi vă invită miercuri, 18 decembrie, ora 18:00, la vernisajul expoziţiei lui Adrian Preda, intitulată „Distanţă şi durată”, proiect curatoriat de Ioana Marinescu.

Un articol de Liliana Matei|12 decembrie 2019

Artistul expune o serie de picturi și lucrări de grafică, alături de instalația de sunet Reflexii atmosferice, parte a proiectului Moduler, realizat de sound – designerul Dinu Ivancu.

Expoziţia este deschisă în perioada 19 decembrie 2019 – 2 februarie 2020, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Preț bilet: 5 lei; accesul la vernisaj este gratuit

Prin titlul „Distanţă şi durată” sunt denumite cele două coordonate teoretice prin care Preda interacționează cu hărțile și principiile cartării. Lucrările aparțin unei noi etape care lărgește interesul artistului pentru spațiul cosmic și cartografierea simbolică a unei vaste cuprinderi, explorată mai puțin în sensul tradițional al termenului și mai mult cu ajutorul științei și tehnologiei. Deși pornește de la redarea minuțioasă a suprafeței Lunii sau a lui Ceres, o planetă pitică, Preda amintește și de momentul în care descoperirea unui nou teritoriu se făcea cu mijloace rudimentare, dar încă simbolice pentru călătorie și cartografiere.

Interesul pentru corpurile cerești a început în 2015 în expoziția On Heavenly Bodies, cu imaginea asteroizilor sau a spațiului cosmic, o continuare firească a preocupării pentru mediul înconjurător care se extinde treptat în afara spațiului terestru. Ecologia sau felul în care funcționează lumea rămân probleme esențiale, pe care Preda le izolează și relochează într-un nou spațiu de desfășurare. Poluarea, consumul excesiv, suprapopularea și exploatarea de noi resurse, sunt doar câteva dintre temele pe care artistul le observă sub lentila unui spațiu nou, în care civilizația umană ar putea să o ia de la capăt, sau să continue în aceeași direcție distructivă. În rest, lucrările sale sunt niște peisaje în sensul clasic al termenului. Preda aplică regulile genului, într-un spațiu extraterestru, monocrom și arid doar prin comparație cu imaginea colorată a Pământului, în care apa și vegetația modelează relieful și geografia. Morfologia unei planete ca Ceres, îl ajută pe artist să construiască granițe și simboluri, aplicate artificial, ca niște logo-uri, așa cum făcea în proiectul său Fashion Pray.

„Am creat reprezentări ale unor obiecte care curbează spațiul și timpul sau simboluri scrijelite pe suprafața unor corpuri stâncoase necunoscute, fără atmosferă, de mult pustii, asemănătoare cu liniile Nazca. Regizând astfel de scene, am privit spațiul extraterestru ca pe un mediu extins. Ca orice teritoriu nou și acesta este supus scrutării și cartării; într-un exemplu tipic de acțiune umană, lumea înconjurătoare este explorată și înțeleasă, cu scopul de a putea fi exploatată în mod eficient”, explică Adrian Preda.

Vernisaj: Miercuri, 18 decembrie 2019, ora 18:00

Adresă: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București

Adrian Preda (n. 1985) este preocupat de relația dintre om și celelalte specii ale regnului animal, relație definitorie pentru dezvoltarea animalului uman, de la făurirea uneltelor și armelor de vânătoare până la manifestările spirituale și artistice. Artistul explorează natura și cosmosul în sens extins, fiind interesat de tipare de creștere și evoluție. „Preocuparea mea centrală care se reflect în lucrări reprezintă o privire de ansambul asupra evoluției; se referă la fenomene care se manifestă în istorie și în natură ca un întreg”, explică Preda www.adrianpreda.ro

Ioana Marinescu (n. 1988) este istoric de artă, curator și drd. la Universitatea Națională de Arte București, interesată de biografia artistică și cercetarea artistică. Lucrează de peste 12 ani la Galeria H’art, una dintre primele galerii private de artă contemporană deschise în România. Interesele ei combină istoria și teoria artei cu practica concretă de a lucra cu artiști activi pe scena contemporană.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Detalii pe:1 www.muzeulhartilor.ro

21
/07
/14

Pe 15 iulie, la Librăria Humanitas Kretzulescu a avut loc lansarea celui de-al patrulea volum de nuvele al scriitorului Eric Emmanuel-Schmitt, tradus din limba franceză de Simona Brînzaru şi intitulat "Cei doi domni din Bruxelles". 

19
/07
/14

Oare ce-ar face Hitler dacă s-ar trezi, viu și nevătămat, în Berlinul anului 2011? Poate că ar deveni... vedetă de televiziune. Acest scenariu este imaginat de Timur Vermes, în romanul „Ia uite cine s-a întors”.

18
/07
/14

Miercuri, 23 iulie, de la ora 19.00, editura Humanitas vă aşteaptă la Librăria sa din Cişmigiu alături de Sandra Ecobescu, Alexandra Rusu, Andreea Răsuceanu şi Radu Paraschivescu pentru a afla povestea vieţii lui Constance, soţia celebrului scriitor englez Oscar Wilde.

17
/07
/14

Luni, 21 iulie, ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu, va avea loc lansarea cărţii Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei, un impresionant volum, reunind acribia academică şi savoarea poveştilor cu corsari, pelerini, comercianţi sau comandanţi de flote, scris de unul dintre specialiştii în istoria Mediteranei, David Abulafia, profesor la Universitea Cambridge.

10
/07
/14

Carlo M. Cipolla, mort în anul 2000, la 78 de ani, a sintetizat în “Legile fundamentale ale imbecilității umane” (Editura Humanitas, 2014) cea mai gravă dintre problemele cu care omenirea se confruntă în prezent.

09
/07
/14

Joi, 10 iulie, de la ora 18.00, la Ceainăria Cărtureşti Verona (Str. Arthur-Verona nr. 13-15, Bucureşti) va avea loc lansarea volumelor Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese de Angelo Mitchievici şi Camera obscură. Vis, imaginaţie şi bandă desenată de Ioan Stanomir, apărute recent la Editura Cartea Românească.

30
/06
/14

Unul dintre cei mai importanți prozatori români contemporani a împlinit 60 de ani. Fost tipograf, salahor, boxeur, ziarist şi, cel mai adesea, liber profesionist, Radu Aldulescu a debutat în 1993 cu romanul “Sonata pentru acordeon”, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor.

24
/06
/14

Un alt laureat al Premiului Nobel pentru Literatură a intrat în portofoliul Polirom. Este vorba despre Kenzaburō Ōe (n. 1935), unul dintre marii prozatori japonezi ai secolului XX, din opera căruia Editura Polirom a publicat romanele Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii şi 17.

21
/06
/14

Scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu, director al postului Radio România Cultural în perioada 1996 - 2002, a murit vineri, la vârsta de 69 de ani, după o lungă şi grea suferinţă.

13
/06
/14

Volumul ,,Născut în URSS” de Vasile Ernu, apărut la Editura Polirom în patru ediţii de succes – în 2006, ediţia a II-a, cu CD, în 2007, ediţia III-a în 2010 şi ediţia a IV-a în 2013 –, a fost publicat de curînd în Polonia, la editura Claroscuro, în traducerea de Radosław Biniarz, cu titlul ,,Urodzony w ZSRR”.

11
/06
/14

"Broaşte", un nou roman tradus în limba română al laureatului premiului Nobel pentru Literatura în 2012, scriitorul chinez Mo Yan, recent apărut în colecţia "Raftul Denisei" a editurii Humanitas Fiction va fi prezentat publicului miercuri, 11 iunie, ora 19.00 in Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bulevardul Regina Elisabeta nr.38).

10
/06
/14

Asociația Ortodoxă pentru o Lume Nouă și Librăria Cărturești (de la Muzeul Țăranului Român) vă invită la o conferință cu tema ECHILIBRU, suținută de criticul literar Dan C. Mihăilescu, pe 12 iunie, de la ora 19:00. Intrarea este liberă.