„Războiul hărților” – o nouă expoziție temporară la Muzeul Hărților
https://www.ziarulmetropolis.ro/razboiul-hartilor-o-noua-expozitie-temporara-la-muzeul-hartilor/

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi ne propune expoziţia „Războiul hărţilor”, dedicată celebrării Centenarului Marii Uniri. Expoziţia prezintă hărţi etnografice realizate în prima parte a secolului XX, hărţi care au fost utilizate atât în presă pentru promovarea poziţiei guvernului român privind Conferinţa de Pace de la Paris, cât şi de către delegaţiile naţionale care au participat la aceasta.

Un articol de Liliana Matei|25 noiembrie 2018

Conferința de Pace de la Paris, ce a urmat Primului Război Mondial s-a desfășurat în perioada 1919 – 1922. Ea a fost formată dintr-o serie de întruniri între delegații din diverse state și a redesenat harta Europei, plecând de la principiul autodeterminării; conform acesteia fiecare nou stat se constituia în jurul unei singure națiuni, care avea dreptul să dețină teritoriul în care elementul său etnic era majoritar. În acest context, hărțile etnografice au jucat un rol esențial, fiind instrumentul prin care putea fi aplicat principiul autodeterminării.

„Cine vrea serios să soluționeze problema naționalităților trebuie să caute soluția în harta etnografică…”, spunea, încă din 1906, omul politic ardelean Aurel C. Popovici. Expoziția deschisă la Muzeul Hărților urmărește să evidențieze rolul pe care hărțile etnografice l-au avut la sfârșitul Primului Război Mondial.

Expunerea hărților „în oglindă” ne ajută să înțelegem ce sunt hărțile etnografice, de ce diferă unele de altele, cum se creau și cum erau utilizate, cum s-au trasat granițele cu ajutorul acestora.

Expoziția reunește un număr de 14 lucrări care provin de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului Belgrad – Serbia, Universitatea Bordeaux – Montaigne, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și colecția privată Silviu Anghel. Printre acestea se numără harta lui Emmanuel de Martonne – Répartition des Nationalités dans les pays ou dominent les Roumains, Pál Teleki – Ethnographical Map of Hungary based on the Density of Population, Jovan Cvijic – Carte ethnographique des regions septentrionales Yougoslaves, A.D. Athanasiu – Carte ethnographique du Banat de Temesvar d’après la Carte ethnographique de la Hongrie orientale, par Pál Balogh, et les statistiques officielles.

Spațiul care găzduiește expoziția a fost conceput pentru a găzdui harta în diversele sale forme și contexte. Acesta dă vizitatorului posibilitatea de a descoperi harta nu doar ca obiect material (cum a fost creată, tehnologiile folosite, suportul și condițiile de producție), ci și ca obiect cultural (cine este creatorul ei, în ce context și pentru ce uz a fost creată, care au fost implicațiile sociale și culturale ale producerii ei).

Vernisaj : 28 noiembrie 2018, ora 18.00

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București

Expoziție deschisă în perioada 28 noiembrie — 16 decembrie 2018

Miercuri-Duminică: 10.00-18.00

Preț bilet: 5 lei

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi este singura instituție culturală din România și printre puținele din lume cu acest specific. Muzeul deține o colecție de peste 1.000 de hărți vechi și gravuri ce reprezintă în principal regiunile române, dar și țările Europei și alte continente; cea mai veche hartă din colecție este o xilogravură din anul 1525 ce reprezintă Europa Centrală, cu regiunile Ungariei, Prusiei, Rusiei, Valahiei și Poloniei. Nucleul central al colecției îl constituie donația familiei Adrian și Daniela Năstase din anul 2003, an în care a fost inaugurat Muzeul.

05
/07
/20

Biblioteca de New Media Art pentru Copii îi invită pe cei mici într-o aventură virtuală educativă și distractivă, care-i poartă prin toate etapele de creare a unei super animații, ajutându-i să înțeleagă, pas cu pas, cum pot deveni chiar ei, din spectatori de desene animate, creatori.

26
/06
/20

În noaptea din 27 spre 28 iunie 1916 în casa lui din Bucureşti, de pe strada Mendeleev, Ștefan Luchian trăia ultimele clipe dintr-o lungă agonie. Pe şevalet, se afla ultima lui creaţie rămasă neterminată: un chip de femeie.

09
/06
/20

Sâmbătă, 13 iunie, de Ziua Porților Deschise, Fundația Calea Victoriei vine în vizită la tine! Și aduce în dar demo-uri gratuite la cele mai îndrăgite cursuri din program, reduceri care durează un weekend întreg, lectori simpatici și o mulțime de alți oameni care au aceleași pasiuni ca tine.

03
/06
/20

Muzeul Naţional Cotroceni vine în întâmpinarea publicului pasionat de artă şi istorie, reluând din data de 2 iunie 2020 şi activitatea expoziţională. Un proiect cultural valoros, expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, este inclus de astăzi în circuitul de vizitare al muzeului.

29
/05
/20

Cu ocazia Centenarului Paul Celan, Primăria Muncipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Federal al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Republicii Austria prin Forumul Cultural Austriac București și Facultatea de Litere din București, Secția Germanistică, au realizat expoziția CELAN 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern.

21
/05
/20

Eros Di Prima, arhitect și fondatorul Asociației Culturale Creative Spaces din Italia, ne vorbește despre importanța adaptării artei la schimbările actuale.

20
/05
/20

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreția orașului său capitală.

Pagina 1 din 5512345...102030...Ultima »