Expoziţie temporară de Adrian Preda, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi 
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-temporara-de-adrian-preda-la-muzeul-national-al-hartilor-si-cartii-vechi/

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi vă invită miercuri, 18 decembrie, ora 18:00, la vernisajul expoziţiei lui Adrian Preda, intitulată „Distanţă şi durată”, proiect curatoriat de Ioana Marinescu.

Un articol de Liliana Matei|12 decembrie 2019

Artistul expune o serie de picturi și lucrări de grafică, alături de instalația de sunet Reflexii atmosferice, parte a proiectului Moduler, realizat de sound – designerul Dinu Ivancu.

Expoziţia este deschisă în perioada 19 decembrie 2019 – 2 februarie 2020, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Preț bilet: 5 lei; accesul la vernisaj este gratuit

Prin titlul „Distanţă şi durată” sunt denumite cele două coordonate teoretice prin care Preda interacționează cu hărțile și principiile cartării. Lucrările aparțin unei noi etape care lărgește interesul artistului pentru spațiul cosmic și cartografierea simbolică a unei vaste cuprinderi, explorată mai puțin în sensul tradițional al termenului și mai mult cu ajutorul științei și tehnologiei. Deși pornește de la redarea minuțioasă a suprafeței Lunii sau a lui Ceres, o planetă pitică, Preda amintește și de momentul în care descoperirea unui nou teritoriu se făcea cu mijloace rudimentare, dar încă simbolice pentru călătorie și cartografiere.

Interesul pentru corpurile cerești a început în 2015 în expoziția On Heavenly Bodies, cu imaginea asteroizilor sau a spațiului cosmic, o continuare firească a preocupării pentru mediul înconjurător care se extinde treptat în afara spațiului terestru. Ecologia sau felul în care funcționează lumea rămân probleme esențiale, pe care Preda le izolează și relochează într-un nou spațiu de desfășurare. Poluarea, consumul excesiv, suprapopularea și exploatarea de noi resurse, sunt doar câteva dintre temele pe care artistul le observă sub lentila unui spațiu nou, în care civilizația umană ar putea să o ia de la capăt, sau să continue în aceeași direcție distructivă. În rest, lucrările sale sunt niște peisaje în sensul clasic al termenului. Preda aplică regulile genului, într-un spațiu extraterestru, monocrom și arid doar prin comparație cu imaginea colorată a Pământului, în care apa și vegetația modelează relieful și geografia. Morfologia unei planete ca Ceres, îl ajută pe artist să construiască granițe și simboluri, aplicate artificial, ca niște logo-uri, așa cum făcea în proiectul său Fashion Pray.

„Am creat reprezentări ale unor obiecte care curbează spațiul și timpul sau simboluri scrijelite pe suprafața unor corpuri stâncoase necunoscute, fără atmosferă, de mult pustii, asemănătoare cu liniile Nazca. Regizând astfel de scene, am privit spațiul extraterestru ca pe un mediu extins. Ca orice teritoriu nou și acesta este supus scrutării și cartării; într-un exemplu tipic de acțiune umană, lumea înconjurătoare este explorată și înțeleasă, cu scopul de a putea fi exploatată în mod eficient”, explică Adrian Preda.

Vernisaj: Miercuri, 18 decembrie 2019, ora 18:00

Adresă: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București

Adrian Preda (n. 1985) este preocupat de relația dintre om și celelalte specii ale regnului animal, relație definitorie pentru dezvoltarea animalului uman, de la făurirea uneltelor și armelor de vânătoare până la manifestările spirituale și artistice. Artistul explorează natura și cosmosul în sens extins, fiind interesat de tipare de creștere și evoluție. „Preocuparea mea centrală care se reflect în lucrări reprezintă o privire de ansambul asupra evoluției; se referă la fenomene care se manifestă în istorie și în natură ca un întreg”, explică Preda www.adrianpreda.ro

Ioana Marinescu (n. 1988) este istoric de artă, curator și drd. la Universitatea Națională de Arte București, interesată de biografia artistică și cercetarea artistică. Lucrează de peste 12 ani la Galeria H’art, una dintre primele galerii private de artă contemporană deschise în România. Interesele ei combină istoria și teoria artei cu practica concretă de a lucra cu artiști activi pe scena contemporană.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Detalii pe:1 www.muzeulhartilor.ro

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

22
/01
/20

Albumul „Gigi Căciuleanu – OmulDans“ va fi lansat, miercuri, pe 22 ianuarie 2020, de la ora 19.00, la Maison Maurice Béjart, în prezenţa autoarei şi a lui Gigi Căciuleanu, alături de numeroase personalități culturale și diplomatice, în cadrul Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA, coordonat de Institutul Cultural Român, alături de Europalia International din Belgia.

22
/01
/20

Volumul „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu“, de criticul Magda Mihăilescu, va fi lansat joi, 23 ianuarie 2020, ora 18.00, în Sala mare a Institutului Cultural Român.

21
/01
/20

„Gradul de încredere în pseudoştiinţă este direct proporţional cu gradul de neîncredere în ştiinţă”. E una dintre afirmațiile din noua carte a lui Alex Doppelgänger, publicată în colecția Știință a Editurii Humanitas, „Pământul este plat!”.

16
/01
/20

Proaspăt apărută la Editura Uniunii Cineștilor din România, „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu”, este o elegantă carte-album în care criticul de film Magda Mihăilescu îi aduce un omagiu distinsei actrițe printr-un portret mozaicat în care sunt puse laolaltă convorbiri, confesiuni, mărturii și o bogată colecție de fotografii.

15
/01
/20

O revizitare a biografiei eminesciene prin intermediul fragmentelor de amintiri lăsate de 7 dintre aceia care l-au cunoscut îndeaproape pe poet, precum Ioan Slavici sau I. L. Caragiale.

14
/01
/20

Născut pe 14 martie 1879, la Ulm, în Germania, Albert Einstein murea pe 18 aprilie 1955, în New Jersey. Deținător al Premiului Nobel în fizică (1921), savantul a dus o viață care continuă să capteze interesul.