Expresionism balcanic, la galeria Pleshoo Contemporary
https://www.ziarulmetropolis.ro/expresionism-balcanic-la-galeria-pleshoo-contemporary/

Cu noul său nume, dar cu vechile convingeri că arta contemporană din România se întâmplă bine şi merită promovată, galeria Pleshoo Contemporary redeschide sezonul de artă miercuri, 24 septembrie 2014, de la ora 19.30, cu un eveniment dedicat Expresionismului balcanic, pe care îl aduce în faţa publicului prin patru artişti care onorează eclectismul manifest şi auto-afirmarea identitară ale mişcării.

Un articol de Ştefania Dumbravă|24 septembrie 2014

Constituit în jurul ideii că spațiul cultural balcanic este înțeles doar superficial și expediat în cețurile comode ale unor prejudecăți care evită orice privire atentă și ratează, astfel, un mozaic întreg de valori culturale, Expresionismul balcanic reunește artiști preocupați de noțiunea de identitate și de forma pe care o poate lua afirmarea acesteia într-o lume din ce în ce mai exclusivă, în spatele auto-declaratelor toleranțe și deschideri.

Lucrările lui Paul Hitter și ale Marinei Obradovic impun imediat, de la prima privire, componenta balcanică a Expresionismului.

Exuberanța decorativă și nonconformismul cromatic, capabile să fixeze sensibilitatea aparte a artei romilor și aportul pe care îl are ea în caleidoscopul vizual din spațiul balcanic, sunt vehiculele unei ascuțite critici a prejudecăților și clișeelor, precum și a asumării acestora ca identitate.

Investigarea trăsăturilor care definesc prezența unei culturi aparte, care, tocmai prin dispersia ei în întreg spațiul balcanic și prin conflictele culturale pe care le antrenează expansiunea în afara acestuia, se conturează, conștient sau nu, ca un grup suprapus orizontal peste spațiul cultural în care activează de secole, fără să se fi integrat vreodată complet, este instrumentul unor observații sociale, așa cum arta de calitate a fost dintotdeauna.

Paradoxal ostracizată și fascinantă, încă percepută și auto-percepută ca străină, cultura romilor din Balcani are calitatea de a revela nu doar un univers de forme tentante vizual, cât mai ales, sub acesta, o întreagă rețea de luări și asumări de poziție față de societate și de propria identitate în mijlocul acesteia.

Deși mai mult expresioniști decât balcanici, Bojin și Dragomirescu se integrează în Expresionismul balcanic prin autenticitatea și hotărârea cu care își afirmă identitatea și vocea într-o lume artistică în care, dintr-o excesivă preocupare pentru originalitate și toleranță, puțini au cu adevărat ceva de spus și puțini sunt cu adevărat dispuși să vadă.

Nonconformismul nu de dragul vanității, ci motivat de căutarea soluțiilor stilistice și tehnice cele mai capabile să exprime întregul discurs al artistului, precum și curajul de a sonda zonele din afara esteticii convenționale pentru a scoate la lumină fantasmele care bântuie imaginarul personal și colectiv, așa cum sunt ele resimțite de artist, sunt afinități pe care Bojin și Dragomirescu le au cu grupul Expresionismului balcanic.

Expresionism balcanic

Totodată, o acută conștientizare a identității de celălalt, a propriei alterități în mijlocul mulțimii și, în consecință, tendința de analiză a propriei existențe în ansamblul societății, îi apropie în spirit de demersurile celorlalți artiști ai grupului.

Împreună, cei patru ariști prezentați de Pleshoo Contemporary în expoziția colectivă a Expresionismului balcanic conturează un ansamblu paradoxal unitar de problematizări accentuat personale, al căror scop comun este să zdruncine suficiența comodă a lumii artistice și impresia de deschidere în care aceasta se complace, în timp ce devine tot mai izolată.

Foto: Expresionism balcanic – Pleshoo Contemporary



02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.

05
/10
/21

Muzeul Național de Artă al României în parteneriat cu Asociațiile Artelier D, Proiecte pentru copii, ArtCrowd, artiști în educație și De-a arhitectura, lansează o nouă ofertă educativă pentru anul școlar 2021-2022, structurată pe grupe vârste, corelată cu ciclurile preșcolar, primar, gimnazial și liceal.