Festivalul cultural Săptămâna Haferland, ajuns la a X-a ediție, se desfășoară în perioada 29 – 31 iulie
https://www.ziarulmetropolis.ro/festivalul-cultural-saptamana-haferland-ajuns-la-a-x-a-editie-se-desfasoara-in-perioada-29-31-iulie/

Iniţiat în 2012, de către Fundaţia M&V Schmidt şi Fundaţia Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura şi tradiţiile saşilor din Transilvania şi de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Braşov şi Sighişoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obişnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

Un articol de Petre Ivan|31 mai 2022

“Ideea festivalului cultural a luat naștere în anul 2012. În vara aceea, Peter Maffay m-a invitat la Ziua Porților deschise din Roadeș. Atunci ne-a venit ideea de a ne uni forțele și de a organiza împreună o săptămână culturală. Câteva zile mai târziu ne-a venit și ideea despre culturile de ovăz, pentru că în această zonă dintre Rupea și Sighișoara clima era aspră pentru viticultură. De aceea, se cultiva foarte mult ovăz. Așa am denumit săptămâna culturală Haferland. Ideea mea, dar și a lui Peter Maffay, a fost de a aduce cât mai mulți oameni mai aproape de obiceiurile și cultura săsească. Prima ediție a Săptămânii Haferland a fost foarte reușită. De exemplu, la festival au participat foarte mulți localnici din satul meu natal, Criț, care se mutaseră demult în Germania.” a declarat Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt și unul dintre fondatorii festivalului Săptămâna Haferland.

Scurt istoric al festivalului cultural Săptămâna Haferland

În 2022 se împlinesc zece ani de când prima ediție a festivalului a avut loc în Țara Ovăzului. Fiecare ediție abordează o tematică diferită cu specific cultural, educațional, despre conservarea și promovarea tradițiilor săsești (2013 – Anul Muzicii, 2014 – Anul Restaurării, 2015 – Anul Educației, 2016 – Anul Familiei, 2017 – Anul Gastronomiei, 2018 – Anul Meșteșugului săsesc, 2019 – Anul Comunității, 2020 – Prima ediție online a festivalului, 2021 – Tradiția merge mai departe în Țara Ovăzului).

Festivalul are loc în fiecare an la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august, iar durata acestuia variază între 3 și 7 zile. Fiecare dintre localitățile incluse în festival prezintă un program propriu, în armonie cu proiectele și specificul cultural.

Fiecare zi a festivalului este diferită. Astfel, participanții se pot bucura de concerte în bisericile fortificate, video – proiecții, baluri tradiționale săsești, trasee de bicicletă, evenimente culinare, muzică și dansuri specifice comunităților din zonă, muzică de fanfară, piese de teatru, recitaluri de poezie, lansări de carte, ateliere de meșteșuguri tradiționale (ateliere de olărit, ateliere de pictură pe lemn, ateliere de pictură pe pânză, ateliere de pâslit), expoziții de costume tradiționale săsești, expoziții de obiecte tradiționale specifice zonei.
Interesul publicului față de festival a crescut de la an la an, ajungând în 2021, la un număr total de peste 18.000 de vizitatori.

Ediția aniversară a festivalului cultural Săptămâna Haferland

Cea de-a X-a ediție a festivalului cultural Săptămâna Haferland cuprinde toate valorile clădite până acum și ne dă ocazia de a privi cu încredere către ceea ce urmează.
Istoria trebuie prețuită. Mai mult decât atât, trebuie scrisă, în continuare, pentru și de către generațiile viitoare. Este esențial să ne cunoaștem și să ne păstrăm tradițiile, să ne protejăm moștenirea și, în același timp, să creștem oamenii de mâine cu respect față de valorile comunității, deschiși spre multiculturalitate și pregătiți pentru a participa la o dezvoltare sustenabilă. De aceea, ediția aniversară a festivalului Săptămâna Haferland va fi concentrată pe copii și tineri, cei care reprezintă viitorul acestei țări.
Elementele principale ale ediției din 2022 a festivalului sunt promovarea educației interculturale și conservarea mediului înconjurător.

“În fiecare an abordăm o tematică nouă, și de data aceasta este educația, probabil, cel mai important element al unei comunități. Sașii transilvăneni au fost lideri în acest sens. De exemplu, istoria școlii din satul Criț este veche de aproximativ 400 de ani.”, a adăugat Michael Schmidt.

Patronajul fiecărei ediții a festivalului Săptămâna Haferland a fost acordat de-a lungul timpului de personalități marcante din viața culturală și politică, atât din România cât și din Germania.
Pentru al doilea an consecutiv, festivalul cultural Săptămâna Haferland se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. dl. Klaus Iohannis, fapt ce ne onorează, aducând prestigiu și valoare ediției aniversare.

Programul cultural va avea loc în perioada 29 – 31 iulie, în 10 sate din Țara Ovăzului: Archita, Cloașterf, Saschiz, Roadeș, Bunești, Rupea, Homorod, Criț, Meșendorf și Viscri.

De-a lungul celor trei zile de festival, publicul va avea ocazia să participe la o serie de manifestări, precum: muzică de fanfară, muzică și dansuri tradiționale săsești, piese de teatru, concerte de orgă și de muzică clasică în bisericile fortificate, trei baluri tradiționale săsești, ateliere de pictură pe lemn, ateliere de pictură pe pânză, ateliere de olărit și pâslit, lansare de carte cu povești pentru copii, prelegere despre viața și tradițiile sașilor transilvăneni, concert de jazz, dezbatere publică “Rolul comunității în satele din Haferland”, tur de biciclete, concert de pian și prezentare de carte, expoziție de costume tradiționale săsești.

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.

14
/12
/16

O schiță anterior necunoscută a lui Leonardo da Vinci a fost evaluată la suma de 15,8 milioane de dolari, după ce a fost adusă la o casă de licitații franceză de către un medic pensionar. Casa de licitație Tajan a precizat că desenul, unul dintre cele opt făcute de artistul renascentist Sfântului martir Sebastian, este o "descoperire extraordinară".

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

08
/12
/16

Un tablou al pictorului belgian James Ensor, "Squelette arrętant masques" ("Schelet oprind măștile"), a fost achiziționat, miercuri, pentru suma de 7,4 milioane de euro, un record mondial pentru o lucrare a artistului, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitații Sotheby's la Paris