Festivalul Enescu: „Există un singur fel de muzică, muzica bună, ea ne reconectează spiritual”
https://www.ziarulmetropolis.ro/festivalul-enescu-exista-un-singur-fel-de-muzica-muzica-buna-ea-ne-reconecteaza-spiritual/

Între 28 august şi 26 septembrie, Bucureştiul şi alte 8 oraşe devin scene pentru „O istorie din iubire”, Festivalul G. Enescu. Artişti fabuloşi, muzici de excepţie şi multă energie binefăcătoare.

Un articol de Cristina Enescu Aky|22 august 2021

Desigur, va fi o ediție organizată sub semnul restricțiilor impuse de pandemie, dar încă și mai mult sub semnul unui drag și dor de muzică bună mai mari ca oricând, pentru public și muzicieni deopotrivă.

De fapt, Festivalul Enescu de anul acesta înseamnă poate ceva mai mult decât oricare dintre (splendidele) ediții precedente: e o oportunitate de însănătoșire emoțională, de reconectare spirituală la energia Marii Muzici, la vibrația muzicienilor și a concertelor live. Avem nevoie acum parcă mai mult ca oricând de toată bucuria, frumosul, energia bună și conexiunea (muzicală și umană) pe care le creează acest Festival. Iar anul acesta avem și aniversare enesciană, deci și un program pe măsură.

Despre motivele pentru care evenimentul este o binevenită bijuterie spirituală, muzicală, culturală și chiar o terapie comunitară în aceste vremuri dificile, am discutat cu Mihai Constantinescu, directorul executiv al Festivalului Internațional George Enescu.

 

Mihai Constantinescu

Cum faceți față provocărilor unui Festival organizat în aceste vremuri dificile?

Deși suntem foarte avansați în procesul de organizare, încă nu am depășit toate provocările din calea noastră. Greutăți și probleme apar în continuu. Cu majoritatea ne confruntăm pentru prima dată în activitatea noastră, din cauza pandemiei și a consecințelor ei. Cele mai mari dificultăți nu sunt cu publicul, ci cu orchestrele și artiștii care vin din țări diferite, pentru că au reguli diferite, chiar de la om la om, de la formație la formație.

Provocarea cea mai mare este ca Festivalul să aibă loc în condițiile dificile ale pandemiei, ca publicul să poată veni în condiții civilizate la concerte, artiștii invitați să vină toți și să prezinte programele stabilite. Este o mare răspundere pentru noi, și doar buna organizare făcută de noi nu ajunge. Mai avem nevoie și de sprijinul și înțelegerea publicului (pentru că sunt restricții și condiții speciale de acces în săli) și a artiștilor, precum și de un dram de noroc.

Ce VIP-uri și highlight-uri sunt anul acesta?

Avem un program foarte bogat, demn de o ediție jubiliară, și de-asta și merită să ne luptăm pentru publicul nostru cu toate provocările care apar. De la London Symphony Orchestra cu Sir Simon Rattle, la Orchestra Concertgebouw, de la Scala di Milano și Santa Cecilia cu Daniele Gatti la Orchestra Națională a Franței și Filarmonica din Rotterdam cu renumiții ei soliști și dirijori. Toți sunt importanți pentru noi pentru că au acceptat să vină la Festival în aceste condiții dificile. Trebuie să le fim recunoscători, pentru că au acceptat să „deschidă lumea paralizată de pandemie”, prin muzica, prin interpretarea lor și prin muzica lui Enescu. Din acest motiv nu vreau să fac o clasificare. În schimb îmi exprim aprecierea pentru toți artiștii români și străini care participă la Festival! Și sper ca publicul nostru să facă din fiecare concert, din fiecare moment minunat al muzicii interpretate de ei, un eveniment special: bucuria de a trăi momentul și de fi parte din ceea ce aduce Festivalul Enescu în acest an – o istorie din iubire.

TRAILERUL FESTIVALULUI ENESCU 2021

Ce evenimente conexe concertelor vor avea loc, așa cum e obiceiul în Festival?

Nu atât de multe ca de obicei, din cauza condițiilor impuse de pandemie. Piața Ateneului, de exemplu, din păcate, nu va mai fi organizată. Avem însă alte evenimente, atât în București (le-am grupat din nou sub egida Bucureștiului Creativ – concerte și piese de teatru), cât și în cele 8 orașe care s-au alăturat Festivalului:  Sibiu, Cluj, Timișoara, Iași, Pitești, Ploiesti, Bacău, Râmnicu Vâlcea.

Cum a schimbat izolarea provocată de pandemie experiența întâlnirii cu „marea muzică” live? Și cum anticipați că va fi primită această ediție?

S-a modificat mult situația audițiilor muzicale. Este adevărat și că iubitorii muzicii s-au cam săturat de „conserve”, cum numesc eu transmisiile online. Dar până la urmă – vrem, nu vrem – va trebui să ne obișnuim și cu acest mod de a asculta muzică (așa cum ne-am obișnuit și cu discurile, CD-urile și transmisiunile TV). Dar vizionarea unui concert live este si va rămâne întotdeauna „un eveniment special” de care trebuie să știm întotdeauna să ne bucurăm.

Din păcate, a trebuit și noi să ne adaptăm condițiilor: unele lucrări mari au trebuit să fie înlocuite, dar există muzică bună și pentru instrumente solo sau formații camerale.

Ce ofertă are Festivalul Enescu 2021 pentru publicul tânăr, sau pentru persoanele mai puțin familiarizate cu muzica clasică (veche sau contemporană)?

Nu există muzică clasică pentru „bătrâni” și separat pentru „tineri”. Există un singur fel de muzică –  muzica bună. Interpretările și construcția programelor de concerte le fac atractive pentru toate vârstele. Trebuie să-i atragem pe tineri prin calitatea interpretării, care, uneori, la noi lasă de dorit, iar asta influențează opinia și gusturile tinerilor. Or noi asta facem: aducem pentru public – începător și cunoscător deopotrivă – interpretări de o calitate excepțională. În plus, avem o pleiadă de tineri soliști ce participă în Festival.

Există și efecte benefice colaterale pe care pandemia le-a avut asupra muzicienilor și a publicului?

Poate doar o dorință de perfecționare a echipamentelor tehnice de ascultare, precum și posibilitatea oferită de a asculta și vedea spectacole și concerte transmise de pe marile scene ale lumii. Cei care au dorit și au simțit nevoia muzicii au avut posibilitatea să vadă interpretări, montări de mare calitate. Și poate așa și-au făcut o părere despre ce înseamnă muzica bună, interpretarea bună, literatura muzicală pe care nu au avut până acum ocazia să o descopere.

E un avantaj dar și un dezavantaj aici, până la urmă, pentru că având posibilitatea de a vedea și asculta atât de mult, gusturile se mai și educă, iar pretențiile tale privind calitatea actului artistic cresc.

Cum a fost Concursul Enescu de anul trecut?

Un succes inedit și muncit din greu, atât de echipa organizatoare cât și de artiștii-concurenți și membrii juriilor. A fost cel dintâi concurs internațional de muzică ce a desfășurat primele faze online, lucru apreciat de viața internațională muzicală, de artiști și de publicul apropiat Festivalului. Semifinalele și finalale desfășurate în 2021 au adus live la București concurenți de mare valoare (pe care îi veți putea vedea și în programul Festivalului Enescu din acest an), alături de importanți membri ai juriilor internaționale.

Pentru România, faptul că am ținut acest concurs, când celelalte competiții internaționale se anulau una câte una, a fost o reușită ce a consolidat poziționarea noastră strategică pe piața culturală internațională. În plus, cred că am câștigat și la nivelul calității artiștilor care au intrat în competiție, iar acest lucru s-a văzut în interpretările concurenților și în nivelul câștigătorilor.

Legat de misiunea noastră, de a promova muzica lui Enescu și tinerii artiști, am reușit să o ducem la îndeplinire și cu Concursul de anul trecut, deși am reinventat în online, într-un timp record, modul de organizare al primelor două faze. Să ne amintim de concertul de deschidere a Concursului, care a fost o premieră nu doar pentru România: am făcut un concert fără public, cu o orchestră redusă și transmis în direct. Momentul în care dirijorul și artiștii s-au întors spre sala goală a Ateneului ca să o salute a fost emoționant. Muzica a prins viață în acea sală și a putut ajunge la public prin intermediul transmisiunilor noastre. Am onorat și promisiunea făcută publicului nostru prin mesajul-cheie al ediției: în vremuri extrem de grele pentru toți, am reușit să aducem frumusețe în viața publicului nostru și a artiștilor care au putut să cânte.

De ce este muzica un instrument de însănătoșire psiho-emoțională, mai ales într-o perioadă precum cea de acum?

Deși am încercat să explicăm că muzica este un element important al sănătății noastre, se pare că nu am reușit în totalitate, unii încă nu cred acest lucru. Însă noi mergem înainte, pentru că doar împreună – artiști și public – putem să fim sănătoși. Festivalul Enescu asta urmărește: să ne aducă împreună într-o experiență profundă și să creeze un spațiu spiritual comun, în care să simțim că ne reconectăm la sufletele noastre. Să ne amintim vorbele lui George Enescu, care stau la baza conceptului nostru din acest an, „O istorie din iubire”:A crea înseamnă a iubi – căci muzica este iubire sau nimic”. Așadar, la Festivalul Enescu, împreună, artiști și public, putem crea un spațiu de iubire, datorită muzicii excepționale pe care o trăim împreună.

Ce program enescian vom găsi anul acesta?

Ceea ce face unic Festivalul Enescu este că promovează muzica marelui nostru compozitor. Ne-am dorit ca în acest an, când aniversăm 140 de ani de la nașterea lui, să avem cel mai mare număr de lucrări de Enescu. Când am anunțat programul erau 42 de lucrări; cum suntem la 37 din cauza pandemiei (s-au mai retras din orchestre, iar cele care le-au luat locul nu aveau timp să se pregătească). Este extraordinar că pe Enescu îl cântă și străinii, pentru că ei îl vor duce și peste granițe! Iar oferta enesciană de nul acesta este extraordinară: Vox Maris, Simfonia a III-a, concertele de vioară și violoncel, suitele, muzica de cameră. Doar suntem în anul Enescu, și lui îi datorăm Festivalul și posibilitatea de a vedea atâta lume bună la București.

La urma urmei, dintre toate artele, ce nevoie avem de muzica clasică în vremuri dificile?

Ascultați în momentele cele mai grele ale existenței noastre individuale muzica lui Mozart, a lui Mahler, a lui Enescu, a lui Brahms (ca să enumăr doar câțiva mari compozitori) și veți vedea viața altfel. Și atunci veți simți de ce este nevoie încă de această muzică. În fond, la nuntă se cântă marșul nupțial de Mendelssohn, iar la înmormântare tot o lucrare clasică – Trauermasch de Chopin.

02
/07
/20

OAMENII MUZICII Pe 17 iunie 1882 se năștea în Rusia cel care avea să devină marele compozitor modernist și neoclasic al secolului XX, Igor Stravinski (1882-1971). În 89 de ani de viață a fost martorul a două Războaie Mondiale dar și al unor revoluții sociale, culturale și muzicale fără precedent, el însuși devenind unul dintre uriașii muzicii secolului trecut.

28
/06
/20

Vești bune pentru industria muzicală și nu numai: cea de-a cincea ediție a Mastering The Music Business, primul și cel mai mare eveniment organizat în România pe teme de industrie muzicală, va avea loc în perioada 29 - 31 iulie într-un nou format.

24
/06
/20

Săptămânal, miercurea, începând din 1 iulie, seria de concerte open air cu artiști locali din zona alternative – Backyard Acoustic Season – se reinstalează pe terasa de la Expirat, la inițiativa Overground Music, într-un format reconsiderat și adaptat situației și locului, renunțând la tiparele unui concert clasic, pentru un public restrâns de aproximativ 100 de persoane per reprezentație.

24
/06
/20

După trei luni în care Qreator – Home Together Edition a fost platforma de exprimare online pentru cei mai importanți artiști din România, seria de evenimente ajunge la final. Ultima reprezentație va fi una memorabilă, un recital cu Angela Gheorghiu. Joi, 25 iunie, de la ora 18:30, marea soprană va susține un recital live transmis online pe pagina de Facebook a Qreator.

23
/06
/20

Proiectul Poveştile instrumentelor a fost conceput într-un fel şi se naşte în alt fel, în Noaptea de Sânziene a anului 2020, în vremuri în care a vrea să faci artă, oriunde în lume, a devenit neînchipuit de dificil, în vremuri în care artiştii cu şi modul lor de expresie sunt reduşi, aproape, la tăcere, în vremuri în care artiştii par, celor mulţi, neesenţiali.

22
/06
/20

Pe 21 iunie 1982, Parisul cânta și dansa pentru prima oară marcând Sărbătoarea Muzicii în ziua solstițiului de vară. Inițiativă a ministrului culturii francez de la acea dată – Jack Lang – și a compozitorului și muzicologului Maurice Fleuret, Fête de la Musique a devenit treptat o sărbătoare internațională a muzicii, marcată în peste 120 de țări din lume în fiecare an, pe 21 iunie, prin evenimente dedicate muzicii, derulate cel mai adesea în aer liber.