Festivalul Filmului Francez își sărbătorește a 25-a ediție în 12 orașe din România
https://www.ziarulmetropolis.ro/festivalul-filmului-francez-isi-sarbatoreste-a-25-a-editie-in-12-orase-din-romania/

INTERVIU Între 1 şi 11 iulie, Festivalul Filmului Francez îşi sărbătoreşte a 25-a ediţie în 12 oraşe din România. Într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, Ioana Dragomirescu, coordonatoarea FFF, prezintă detaliile acestei ediţii aniversare, de vară.

Un articol de Ionuţ Mareş|28 iunie 2021

Festivalul Filmului Francez (FFF) din România celebrează 25 de ani de existenţă cu o ediţie aniversară, de vară, care va avea loc între 1 şi 11 iulie, în 12 oraşe din ţară: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Arad, Brașov, Brăila, Constanța, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Târgu Mureş. Proiecţiile vor avea loc în săli de cinema sau spaţii culturale şi în aer liber, cu respectarea normelor sanitare care să garanteze siguranţa spectatorilor, dar şi online, pentru prima dată în istoria festivalului.

Pentru a marca a 25-a ediție, selecția FFF este formată din 5 secțiuni cu 5 filme fiecare. Două sunt secțiuni tradiționale – Panorama filmelor anului, dedicată marilor succese recente, în festivaluri sau la public, ale cinematografiei franceze, și Competiția tinerelor talente.

Iar trei sunt secțiuni noi: una este o Competiție de scurtmetraj dedicată de asemenea tinerelor talente, alta este Carte Blanche pentru 5 cineaşti români (Radu Jude, Adina Pintilie, Cristi Puiu, Cristin Mungiu și Corneliu Porumboiu au fost invitați să propună fiecare un film francez, pe care îl vor introduce în timpul festivalului), iar ultima, o retrospectivă online, Le Meilleur du Festival du film français, prin care FFF își onorează lunga istorie şi propune spectatorilor să (re)vadă 5 filme din ediţiile sale anterioare, care au marcat debutul unor regizoare şi regizori ce s-au impus între timp ca nume inconturnabile.

Programul, detaliile despre filme și biletele pentru ediția de la București sunt disponibile aici.

Programul pentru toate cele 12 orașe poate fi consultat aici.

Într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, Ioana Dragomirescu, coordonarea FFF din partea Institutului Francez, vorbește despre provocările organizării acestei ediții aniversare, despre secțiunile tradiționale și noutăți și despre rolul festivalului în al 25-lea său an de existență.

 

Ionuț Mareș: Care au fost provocările organizării acestei ediţii aniversare „de vară”?

Ioana Dragomirescu: Opţiunea de a programa festivalul vara a venit în primul rând din dorinţa de a avea o ediţie lejeră, în spirit de sărbătoare şi aniversare. De unde şi numărul mare de comedii. Din punct de vedere practic, a fost o încercare de a maximiza şansele de a avea proiecţii fizice, în săli de cinema, în contextul pandemiei.

Organizarea unui festival ia foarte mult timp, luni şi luni de zile, şi e esenţial să fixezi datele cât mai repede, chiar dacă nu ai o mare vizibilitate, pentru că totul apoi depinde de ele. Mai ales în cazul Festivalului Filmului Francez, unde vorbim de 12 oraşe în care se întâmplă proiecţii simultam. Tot dintr-o logică de precauţie, dar şi fiindcă am realizat că publicul reacţionează bine când are o diversitate de opţiuni, am reluat în acest an proiecţiile în aer liber în anumite spații şi am introdus, pentru prima dată, vizionări online ale unora dintre filme.

Așadar, am pariat pe vară pentru a profita de relaxarea măsurilor anti-COVID, iar acest pariu ne-a reuşit. Evident, perioada vine la pachet cu alte provocări, cum e dificultatea de a atrage un număr mare de spectatori – oamenii îşi doresc să petreacă timp afară, începe şi sezonul concediilor, studenţii şi elevii sunt în vacanţă, există încă o reticenţă în a sta într-un spaţiu închis, cu mască. Dacă adăugăm şi numărul mare de evenimente cinematografice din ultimele săptămâni şi faptul ca presa a intrat şi ea într-un ritm estival, ne confruntăm clar cu o provocare pentru a obține vizibilitatea pe care primăvara sau toamna o puteam avea mai uşor.

Şi mai e şi suprapunerea cu Festivalul de la Cannes, dar şi faptul că TIFF-ul va avea loc imediat după. Dar nu există soluţie perfectă, așa că sperăm să reuşim o ediţie memorabilă chiar şi în acest context cu provocări, la fel cum a fost şi în 2020.

Aţi păstrat secţiuni tradiţionale precum Competiţia dedicată tinerilor talente şi Panoroma filmelor anului, dar aţi inclus şi unele noi, cum ar fi o selecţie de cinci filme alese de cinci cineaşti români, o competiţie de scurtmetraje şi o selecţie cu cinci filme de la ediţii precedente. Cum aţi decis aceste transformări şi care a fost conceptul ediţiei din acest an?

Cinematografia franceză este una bogată şi prolifică. Trebuie să porneşti de undeva ca să faci selecţia, deoarece e imposibil să iei în considerare chiar toate producţiile recente. Pe de altă parte, cum să pui în valoare în mod atractiv pentru public istoria unui eveniment cinematografic care împlineşte 25 de ani, ce să selectezi din atâtea ediţii? Împreună cu colegii mei Victor Benderra şi Ioana Florescu, care mi-au fost de un ajutor preţios în conceperea programului, am ales ca schelet o ecuaţie matematică : 5 secţini x 5 titluri fiecare = 25 de ediţii ale FFF în România, cel mai longeviv festival dedicat unei cinematografii naţionale.

Am dorit ca în acest an să reînnoim puţin conceptul festivalului, să includem posibilitaţi noi, explorate de voie, de nevoie în perioada pandemiei  – cum sunt proiecţiile în aer liber şi cele online  – şi, nu în ultimul rând, să aducem un omagiu lungii istorii a festivalului. Astfel s-a născut Le Meilleur du FFF, o retrospectivă de 5 filme prezentate în ediţiile anterioare și care au reprezentat debutul cinematografic al unor nume precum Celine Sciamma, Agnès Jaoui sau Louis Garrel, deveniţi între timp regizori cunoscuţi. Am prezentat aceste filme online, începând cu 30 aprilie, ca o pregătire şi o deschidere a apetitului înainte de festivalul propriu-zis.

O altă secţiune nouă este Competiţia de scurtmetraje, teritoriu în care festivalul nu pătrunsese niciodată în trecut, dar care se înscrie perfect în logica noastră de a promova generaţia nouă de cineaşti, fiind cu siguranţă formatul cel mai inventiv şi mai potrivit pentru experimentele cinematografice.

Pentru a treia secţiune inedită din ediţia aniversară, cu siguranţă cea mai specială, ne-am dorit să subliniem legăturile strânse între cinematografia română şi cea franceză şi să vedem cum i-au influenţat sau inspirat filmele franceze pe unii dintre cei mai importanţi cineaşti români. Aşa s-a născut ideea secţiunii Carte Blanche.

Cum i-aţi ales pe cei 5 cineaşti români invitaţi să propună câte un film francez şi cum se vor desfăşura aceste proiecţii?

Ne-am oprit la Radu Jude, Adina Pintilie, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu şi Cristi Puiu, cu gândul la parcursul, filmografia şi recunoaşterea naţională şi internaţională de care se bucură, dar şi la stilurile lor diferite. Ne bucurăm că cei cinci cineaşti au acceptat cu entuziasm invitaţia noastră şi ne-au permis să aflăm câte ceva din influenţele şi gusturile lor în materie de film, prin titlurile propuse.  Înainte de fiecare proiecţie din secţiunea Carte Blanche, spectatorii vor asculta o scurtă introducere făcută de cineastul care a propus filmul, printr-o înregistrare video sau o prezentare live pe scena de la Bucureşti.

La ce să ne aşteptăm de la competiţia de lungmetraj, unde sunt filme ale unor tineri cineaşti? Ce leagă cele 5 filme selectate? Care sunt temele şi stilurile abordate?

Anul acesta am restrâns şi mai mult conceptul şi am selectat doar lungmetraje de debut, fără să mai includem, ca în trecut, primul sau al doilea film. De asemenea, câştigătorul Premiului Publicului va primi nu doar un pachet de susţinere pentru distribuţia în România din partea TV5 Monde, dar şi un premiu de 1.000 de euro oferit de Institutul Francez realizatorului sau realizatoarei, așa că am vrut ca aceştia să pornească oarecum de pe poziţii egale.

Ce au în comun cele 5 filme este, pe de o parte, faptul că sunt debuturi în lungmetraj ale unor cineaşti tineri, iar pe de altă parte au un parcurs festivalier important, cu selecţii în festivaluri internaţionale prestigioase  – trei dintre ele au primit Label Cannes 2020. Din punct de vedere tematic, se situează mai degrabă în zona dramei şi a poveştilor de coming of age, având în centru tineri eroi sau eroine care se descoperă pe ei înşişi când sunt confruntaţi cu situaţii limită.

Sunt cu adevărat poveşti impresionante şi realizate în mod remarcabil şi sperăm ca ele să ajungă la un public cât mai numeros, chiar în afara sălilor de cinema din cele 12 oraşe, fapt pentru care competiţia de lungmetraj este disponibilă şi online între 5 şi 10 iulie, vizibilă în toată România.

Panorama filmelor anului pare dedicată comediei. A fost un an cu mai multe comedii decât de obicei? E o nevoie mai mare de a ne destinde ca spectatori, în acest context pandemic în care trăim de un an şi jumătate?

Oferta de comedii a fost bogată şi de foarte bună calitate. Adieu les Cons de Albert Dupontel, comedia care deschide festivalul, a fost de altfel marele câştigător la Premiile César din 2021, iar Un Triomphe de Emmanuel Courcol a fost desemnat comedia anului la European Film Awards. Laure Calamy a luat Premiul Cesar pentru cea mai bună actriţă tot cu o comedie, Antoinette dans les Cevènnes. Prin urmare, am avut de unde să alegem.

Pe de altă parte, a fost şi dorinţa de a crea acest aer de sărbătoare, aniversar, un festival unde spectatorii să se poată bucura şi să poată râde împreună. Ne era dor şi nouă, şi spectatorilor, de acest „împreună”.  Evident, nu e vorba de comedii simpliste, ci de filme pline de nuanţe, cu poveşti complexe, dar care au până la urmă o doză importantă de optimism, foarte necesar în această perioadă.

În secţiunea Panorama am trişat puţin, de altfel, şi nu ne-am putut restrânge doar la 5 filme. Am adăugat celor 5 comedii și două drame, semnate de regizori celebri: Eté 85 de François Ozon şi ADN de Maïwenn.

Ce invitaţi special din Franţa veţi aduce în România?

Invitatul special este Emmanuel Courcol, regizorul filmului Un Triomphe, care va fi prezent la proiecţia de sâmbătă, 3 iulie, de la Cinema Elvire Popesco.

Din păcate, este în continuare destul de dificil pentru actori şi regizori să traverseze frontierele în această perioadă, şi faptul că datele FFF se suprapun parţial cu cele ale Festivalului de la Cannes nu ne face un serviciu. Dar cel puţin doi dintre cei cinci regizori din competiţie, Peter Dourountzis, cu filmul Vaurien, şi Charlene Favier, care semnează Slalom, vor răspunde întrebărilor publicului bucureştean prin Q&A-uri online la Cinema Elvire Popesco.

Cum vezi tu rolul festivalului acum, la a 25-a ediţie?

Cred că rolul festivalului acum este, în esenţă, acelaşi ca la începuturile sale: să fie o vitrină a cinematografiei franceze în România, care să acopere o paletă largă de gusturi şi de stiluri, şi să răspundă dorinţei cinefililor francofoni care ne urmăresc an de an, încercând în acelaşi timp să atragă un public nou, spectatori din medii diverse şi oraşe noi – 12 oraşe găzduiesc festivalul în acest an, o întindere geografică probabil unică printre festivalurile din România.

Dacă scopul nostru este acelaşi, modul în care încercăm să-l realizăm evoluează de la an la an, odată cu noile posibilităţi tehnice şi noile practici ale spectatorilor, dar şi cu dorinţa noastră de a propune secţiuni şi colaborări noi în cadrul programului, cum a fost cazul în special pentru această ediţie aniversară.

Până la urmă, numărul spectatorilor la această ediţie de vară ne va spune dacă efortul nostru de a aduce un suflu nou festivalului a fost binevenit. Sperăm să îi primim în număr cât mai mare începând cu 1 iulie!

15
/05
/22

TIFF propune la ediţia din acest an un Focus Polonia, care cuprinde o selecție a Festivalului Internațional de Film New Horizons din Wrocław, producții contemporane, filme cult  și o retrospectivă Krzysztof Kieślowski.

12
/05
/22

“Unde este Anne Frank?, în regia israelianului Ari Folman, este o modalitate inedită prin care publicul poate aprofunda istoria dincolo de manualele școlare sau cărțile de istorie, un promotor al memoriei și al cultivării valorilor democratice, un instrument al educației despre Holocaust, despre importanța combaterii discriminării, rasismului și a atitudinilor extremiste”, declară reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în Romania “Elie Wiesel”, în contextul lansării filmului în cinematografele din țară începnd cu 20 mai.

12
/05
/22

În paralel cu cea de-a 15-a ediție a festivalului One World Romania, în luna mai se vor desfășura mai multe evenimente KineDok, inclusiv în cadrul festivalului. Programul promovează filmul documentar în spații neconvenționale din șase țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, Georgia și România.

10
/05
/22

Cel mai complex proiect documentar dedicat naturii din România vine la HBO Max. „România sălbatică”, realizat de Dan Dinu și Cosmin Dumitrache, va putea fi vizionat de abonații platformei de streaming din 12 mai, pe parcursul a trei episoade. În iulie, miniseria va fi difuzată și pe HBO.

09
/05
/22

Walter Robinson, jurnalistul care a condus echipa Spotlight din cadrul publicației Boston Globe în investigația care a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service vine la București, pentru cea de-a 11-a ediție Superscrieri.