Festivalul Internațional de Poezie aduce la București peste 100 de poeți din 20 de țări
https://www.ziarulmetropolis.ro/festivalul-international-de-poezie-aduce-la-bucuresti-peste-100-de-poeti-din-20-de-tari/

Peste 100 de poeţi din 23 de ţări vin la cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB), care va avea loc între 18 şi 22 mai. 22 de invitaţi din străinătate, pe lista oaspeţilor numărându-se poeţii nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Literatură, precum Ko Un (Republica Coreea) sau Yang Lian (China), vor veni la Bucureşti în această lună.

Un articol de Liliana Matei|11 mai 2016

Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) se dorește cel mai important festival de gen din România. În acest an, evenimentul este special dedicat aniversării Dada, la care participă performeri din 7 țări / ‘DADA 100: poezie sonoră, simultană, experimentală și de avangardă.

Vor avea loc lecturi publice, mese rotunde, dezbateri, performance-uri și recitaluri de jazz în 10 spații din capitală: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours, Galeria Romană, Muzeul Municipiului București, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Tot cadrul acestui eveniment se va desfășura Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a VIII-a (marcând prin poezie, blues și jazz Noaptea Europeană a Muzeelor, 21 mai 2016).

Peste 100 de poeți din peste 20 de țări vor sosi la București între 18 și 22 mai, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: lecturi publice, mese rotunde, dezbateri și performance-uri.

„Dincolo de miză reintroducerii în spațiul public a ideii de poezie contemporană vizibilă și interactivă, FIPB a apărut din necesitate. Bucureștiul este printre singurele capitale europene care nu au avut un Festival de Poezie de mare amploare până în urmă cu câțiva ani. FIPB și TNCP au venit să suplinească acest deficit major, care situa poezia că gen literar, dar și poeții, în spații periferice de promovare. Pentru o săptămână, poezia contemporană și nu numai, românească și străină, va fi poziționată prioritar în spațiul cultural bucureștean. Aducem în fața publicului românesc poeți veritabili, vizibili, influenți, din toată lumea, care pot oferi o perspectivă de ansamblu asupra fenomenului poetic contemporan și care, prin interacțiune cu publicul și cu poeții autohtoni, contribuie  la conturarea unei panorame corecte, la zi, a fenomenului poetic viu. Pentru câteva zile, Bucureștiul va fi capitala mondială a poeziei”, a declarat  Ioan Cristescu, Directorul General al Muzeului Național al Literaturii Române

Invitații străini sunt nume consacrate în plan internațional: Ko Un (Republica Coreea), Marilar Aleixandre (Spania), Vladimir Djurisic (Muntenegru), Menna Elfyn (Marea Britanie), Catharina Gripenberg (Finlanda), Enes Halilovic (Serbia), Nikola Madzirov (Republica Macedonia), Tomasz Mielcarek (Polonia), Amir Or (Israel), Alvin Pang (Singapore), Katerina Rudcenkova  (Republica Cehă), Karlis Verdins (Letonia), Anastassis Vistonitis (Grecia), Yang Lian (China).

Acestora li se adaugă o selecție de primă mărime de poeți experimentali și de avangardă, și ei binecunoscuți în întreaga lume, în cadrul manifestărilor din această zonă: Tomomi Adachi (Japonia), Jaap Blonk (Olanda), Joel Hubaut (Franța), Angelika Meyer (Germania), Enzo Minarelli (Italia), Hannah Silva (Anglia), care se vor întâlni cu colegii români Claudiu Komartin și Mugur Grosu, în cadrul spectacolului „DADA 100”.

Poezia română va fi reprezentată de un număr impresionant de autori, din toate generațiile: Matei Vișniec, Ion Mureșan, Dinu Flămând, Denisa Comănescu, Ioana Crăciunescu, Magda Cârneci, Eugen Suciu, Gabriel Chifu, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Florin Iaru, Ioana Nicolaie, Marius Oprea, Robert Șerban, Pavel Șușară, Dan Mircea Cipariu, Adrian Alui Gheorghe, Svetlana Cârstean, Căiuș Dobrescu, Gellu Dorian, Bogdan O. Popescu, Romulus Bucur, Ioan Matiuț, Cosmin Perța, Teodor Dună, Mugur Grosu, Răzvan Țupa, Ștefan Baghiu, Andrei Doboș, Ștefan Manasia, Nicoleta Popă, Nicolae Coande, Ionel Ciupureanu, Robert G. Elekes, Iulia Pană, Amelia Stănescu, Dan Coman, Ana Donțu, Sorin Gherguț, Sorin Despot, Grigore Șoitu, Tiberiu Neacșu, Florin Dan Prodan și alții.

Lecturi publice, mese rotunde, întâlniri între poeți români și străini vor alterna cu performance-uri de poezie sonoră, experimentală și de avangardă.

Recitalurile muzicale vor fi susținute de artiști renumiți: Mircea Tiberian (pian), Nadia Trohin (voce), Anita Petruescu (voce), Ana-Cristina Leonte (voce), Tăvi Scurtu (electronics și percuție), Iordache (saxofon), Dan Mitrofan (chitară).

Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) este o inițiativă culturală care își propune să reintroducă în spațiul public contemporan conceptul de poezie vizibilă și interactivă.

Lansat în 2010, sub egida Muzeului Național al Literaturii Române, Festivalul Internațional de Poezie București a crescut constant, ajungând să includă în programul celei de a VII-a ediții peste 100 de poeți din 23 de țări. Atât prin istoricul său, cât și prin palmares, Festivalul Internațional de Poezie București începe să se contureze drept una dintre cele mai spectaculoase manifestări dedicate poeziei de pe scena literară autohtonă.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.