Festivalul Săptămâna Haferland 2023 s-a încheiat duminică seara, după patru zile de sărbătoare comunitară autentică la care au participat împreună saşi păstrători ai tradiţiilor şi originilor lor, români, maghiari, ceangăi şi romi care au rămas aici de-a lungul ultimelor decenii.
Un articol de Petre Ivan|8 august 2023
- La Săptămâna Haferland 2023 au fost prezenți aproape 5.000 de participanți și spectatori de zece naționalități diferite și vâste cuprinse între 5 luni și 101 ani
- În cadrul reuniunii de ieri a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German care a avut loc la Criț s-au căutat formule complementare de colaborare, printre propuneri numărându-se înființarea de forumuri de cooperare cu Regatul Unit sau alte state din afara UE, ori implicarea comunităților non-săsești în eforturile de revitalizare a viețuirii sașilor în zonă
Pe parcursul festivalului, spectatorii au urmărit 200 de minute de dansuri tradiționale săsești și ceangăiești, fanfarele au încântat publicul prezent cu nu mai puțin de 300 de minute de muzică tradițională, iar serile muzicale organizate în bisericile fortificate au adus în fața audienței peste 200 de minute de concerte de canto, muzică clasică și jazz, la instrumente ca orga, vioară și pian
O incursiune unică în cultura Transilvaniei, festivalul a avut în public nu mai puțin de zece naționalități diferite – printre care britanici, elvețieni, americani, israelieni și brazilieni –, cea de-a XI-a ediție fiind una dintre cele mai diverse cultural de până acum.
Diversitatea s-a putut vedea și în vârstele participanților și spectatorilor, acestea fiind cuprinse între aproape 5 luni – Ian Martin, nepotul unuia dintre sașii care trăiesc în satele Haferlandului – și doamna Sofia Folberth, în vârstă de 101 ani, „memoria vie” a istoriei recente a satelor săsești.
Cel mai mare festival dedicat culturii și tradițiilor săsești din Transilvania s-a desfășurat în perioada 3-6 august, în zece localități situate în perimetrul istoric numit Haferland (Țara Ovăzului), între Brașov și Sighișoara: Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri. Evenimentul s-a derulat în premieră sub înaltul patronaj al Altețelor Sale Serenissime Prințul și Prințesa Alexander von und zu Liechtenstein, membri ai casei princiare de Liechtenstein.
Sustenabilitatea comunității: păstrarea legăturii cu tradiția, dar și investiții în viitor
Sustenabilitatea „Țării Ovăzului” s-a aflat în centrul conversației lansate anul acesta în cadrul evenimentului, cu toate valențele ei: protecția mediului și prezervarea diversității florei locale, păstrarea tradițiilor şi culturii minorităților, susținerea noilor generații de locuitori care să ducă mai departe specificul locului, miza fiind pe de o parte continuitatea comunității săsești din Haferland, care trăiește aici de opt secole, iar pe de alta renașterea zonei și conectarea ei cu viitorul.
„Aceasta înseamnă sustenabilitate în Haferland: o comunitate vie, activă, multiculturală, care păstrează legături cu tradiția și investește în același timp în viitor. Sper ca Haferlandul să fie în continuare casa noastră – sași, români și maghiari deopotrivă – și să vă primim în fiecare an, cu bucurie, ca oaspeți. În satele din Haferland trăiesc încă familii ai căror strămoși sunt înscriși pe zidurile acestor splendide biserici. Misiunea noastră, a celor care venim în fiecare an aici, la Săptămâna Haferland, este să ne asigurăm că vom păstra aceste legături profunde care țin comunitatea laolaltă, și care, de asemenea, ne leagă de trecut. Este extrem de important să ne asigurăm că aceste comunități își vor păstra tradițiile pentru a avea un viitor sustenabil, precum și o economie în continuă dezvoltare”, a declarat Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt, co-organizatoarea a festivalului.
„Totul este posibil, ne-ați dat și nouă speranță”
„Transilvania este o surpriză pentru noi. Nu cred că mai există în Europa peisaje și un mediu natural sălbatic, la fel ca aici. Nu trebuie să facem aceleași greșeli pe care noi le-am făcut în Vestul Europei în ceea ce privește protejarea mediului. Sper să revenim aici”, a declarat prințul Alexander von und zu Liechtenstein, care a fost prezent la eveniment în ultima zi a festivalului, alături de soție.
„E foarte frumos să venim într-un loc în care există speranță. Noi venim dintr-o țară care a fost una dintre cele mai sărace din Europa și care este astăzi una dintre cele mai bogate, cu o economie foarte puternică. Totul este posibil, ne-ați dat și nouă speranță”, a adăugat Prințesa Astrid von und zu Liechtenstein.
Prințul Alexander și soția sa aparțin uneia dintre cele mai vechi case princiare din Europa, cu rădăcini care coboară până în sec. al XII-lea. Alexander este fiul Prințului Philipp de Liechtenstein, fratele actualului șef al statului, Prințul Suveran Hans-Adam al II-lea, și deci nepotul acestuia din urmă. Este căsătorit cu Prințesa Astrid din 2003. Alături de fiica lor, Prințesa Theodora, Prințul Alexander și soția sa sunt implicați de mult timp în proiecte de regenerare culturală și conservare a mediului, inclusiv în România, țară pe care au mai vizitat-o în trecut.
„Îi adresez mulțumiri Alteței Sale Prințesa Astrid von und zu Liechtenstein, de care mă leagă o caldă prietenie. Legăturile personale și preocuparea Alteței Sale Serenisime pentru conservarea patrimoniului cultural și a mediului ne-au adus aici împreună, în serviciul unei cauze culturale de maximă importante: a păstra vii patrimoniul cultural, arhitectural și etnografic al sașilor transilvăneni, a cărui importanță este recunoscută în întreaga lume. Sper ca acest gest de mare generozitate din partea Altețelor Sale Serenissime, ce alătură două istorii multiseculare – una a unei vechi și prestigioase case princiare, cealaltă a unei comunități cu rădăcini în Evul Mediu timpuriu –, să însemne începutul unei apropieri de lungă durată între familia Prințului și Prințesei Alexander von und zu Liechtenstein și oamenii din Haferland”, a completat Veronica Schmidt, co-fondatoarea și vicepreședintele Fundației M&V Schmidt.
Soluții pentru regiune: forumuri de cooperare, implicarea comunităților non-săsești
„România și Germania se pot dezvolta doar în aliniere la nivel internațional”, a declarat E.S. Dr. Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei în România, la reuniunea Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German (FCBRG) desfășurată la Criț în ultima zi a festivalului. FCBRG este o organizație non-profit fondată ca platformă de schimburi pe teme culturale, sociale, economice și științifice între România și Germania. Reuniunea Forumului ce a avut loc în cadrul Săptămânii Haferland a fost prezidată de E.S. Dr. Peer Gebauer, care este și vicepreședinte al FCBRG, printre participanți aflându-se Altețele Sale Serenissime prințul și prințesa Alexander von und zu Liechtenstein, membri ai corpului diplomatic (E.S. Andrew Noble, ambasadorul Regatului Unit la București, domnul Carlos Maria Vallarino, însărcinat cu afaceri a.i. al Argentinei la București), domnul Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt și secretar general al FCBRG, diplomați și personalități marcante ale vieții culturale și politice din țara noastră și din Germania.
O temă de importanță majoră a fost nevoia de a găsi formule complementare de colaborare pentru a dezvolta în mod sustenabil zona Haferlandului. Printre propuneri s-au numărat înființarea unor forumuri de cooperare cu Regatul Unit sau alte state din afara UE, nevoia de implicare a comunităților non-săsești în eforturile de revitalizare a viețuirii sașilor în Transilvania, precum și folosirea acestei extraordinare punți de legătură cu Europa germanofonă care este populația sașilor care trăiesc în România și Germania.
Săptămâna Haferland 2023 în cifre
Pe parcursul celor patru zile ale festivalului, cei aproape 5.000 de spectatori s-au putut delecta cu peste 200 de minute de dansuri tradiționale săsești și ceangăiești. Fanfarele au încântat publicul prezent cu nu mai puțin de 300 de minute de muzică tradițională. Cu o durată de peste 200 de minute, serile muzicale organizate în bisericile fortificate au adus în fața audienței concerte de canto, jazz și muzică clasică și instrumente precum orga, vioara și pianul. Nu mai puțin de 100 de artiști din ansambluri diferite din România și Germania, cu vârste cuprinse între 15 și 70 ani, au făcut parte din programul festivalului.
Pe lângă spectacolele captivante, festivalul a mai găzduit nouă ateliere interactive, deschise tuturor participanților – adulți și copii –, care au avut oportunitatea de a învăța și experimenta noi abilități, meșteșuguri artizanale și tehnici artistice specifice Țării Ovăzului.
Evenimentul a fost completat de o impresionantă paradă de costume și dezbateri interesante, care au adus în prim-plan teme relevante legate de cultura și tradițiile săsești și ceangăiești.
De asemenea, participanții au avut prilejul de a se conecta cu elemente culturale și istorice mai profunde prin seri de lectură, proiecții de film și expoziții care au prezentat bogăția moștenirii culturale săsești.
Iubitorii de gastronomie au avut de ales dintre zecile de preparate locale cum ar fi lichiu, cozonac împletit, gogoși și Lia-Schnitte, o prăjitură tradițională cu miere. Au fost nelipsite siropurile de soc și mure pregătite de localnici, dar și dulcețurile de rubarbă, fructe de soc și măceșe cu nucă, precum și pâinea specifică zonei.
Ediția din 2023 a fost o experiență memorabilă pentru toți cei prezenți, aducând laolaltă artă, tradiție și bucurie într-un eveniment care a sărbătorit diversitatea și bogăția culturală a regiunii.
Biserica Evanghelică Fortificată din Rupea, redată circuitului turistic
Resfințirea Bisericii Evanghelice Fortificate din Rupea a fost unul dintre evenimentele centrale ale Săptămănii Haferland 2023. În cea de-a doua zi a evenimentului, biserica a fost resfințită după finalizarea lucrărilor de renovare ce au avut loc în ultimii trei ani, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană în valoare de peste două milioane de lei. Primarul oraşului Rupea, Alexandru Opriş, a precizat că după redeschiderea Bisericii Evanghelice acest obiectiv va reintra și în circuitul turistic al zonei.
Biserica din Rupea, ctitorită în secolul XIV-lea, a fost unul dintre centrele majore ale vieţii spirituale ale comunităţii săsești din Transilvania. Întregul ansamblu al cetății Rupea, construit între secolele XIV și XVII, a fost restaurat sau, acolo unde nu a mai fost posibil, reconstruit, începând cu zidurile, curtea interioară și turnurile (Turnul Porții, Turnul Slăninii, Turnul Slujitorilor, Turnul Cercetașilor, Turnul Pulberăriei). Evenimentul a avut loc în prezenţa Episcopului Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, Reinhart Guib, a consulului Republicii Federale Germania la Sibiu, Kerstin Ursula Jahnn, a președintelui Fundației M&V Schmidt, domnul Michael Schmidt, a primarului orașului Rupea, Alexandru Opriș, a președintelui ICR, Liviu Jicman și a altor oficialități.
Despre Săptămâna Haferland
Festivalul Săptămâna Haferland a fost inițiat în 2013 de către Fundația M&V Schmidt alături de Fundația Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, organizație fondată de muzicianul german de origine română Peter Maffay. Obiectivul general al manifestării este promovarea culturii și a tradițiilor sașilor din Transilvania, precum și dezvoltarea turismului din regiunea Țării Ovăzului.
Ediția a XI-a a fost finanțată de Consiliul Județean Brașov, co-finanțată de Ministerul Culturii și realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Remarul 16 Februarie, CON-A, Fundația Bosch România, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, CEC Bank, Rompetrol, Ravago, Sefar, Caparol, Autonet, MHS Truck & Bus și Automobile Bavaria.
Co-organizatorii festivalului, Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, sunt sprijiniți de partenerii locali: Fundația Mihai Eminescu Trust, Fundația ADEPT Transilvania, Asociația Nowero, Primăria Rupea, Asociația Descoperă Archita, Asociația Vecinătatea Femeilor din Saschiz, Asociația Meschendorfs Kinder e.V. și Primăria Bunești (jud. Brașov).
Ca în fiecare an, festivalul Săptămâna Haferland se bucură și de susținerea unor importanți parteneri germani, precum Centrul Cultural al Sașilor Transilvăneni din Bavaria, Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania, Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania, Biserica Evanghelică C.A. din România, prin Consistoriul districtual al Bisericii Evanghelice C.A. Brașov.
Scurt istoric al festivalului
Din 2013, Săptămâna Haferland a abordat la fiecare ediție anuală câte o tematică diferită din sfera culturii sau educației: Anul Muzicii (2013), Anul Restaurării (2014), Anul Educației (2015), Anul Familiei (2016), Anul Gastronomiei (2017), Anul Meșteșugului săsesc (2018), Anul Comunității (2019), prima ediție online a festivalului (2020), Anul Tradiției (2021), respectiv promovarea educației interculturale și conservarea mediului înconjurător, în 2022.
În fiecare an, Săptămâna Haferland are loc la mijlocul verii, pe o perioadă derulată între trei și șapte zile. Fiecare dintre localitățile incluse în festival prezintă un program propriu, în funcție de resursele și specificul cultural al locului.
Numărul participanților a crescut de la an la an, astfel încât la cele unsprezece ediții desfășurate până în prezent numărul total al acestora a depășit 42.500 de persoane.
