-->

#FilmeDeCannes. „Memoria” – A-ţi aminti viaţa altuia
https://www.ziarulmetropolis.ro/filmedecannes-memoria-a-ti-aminti-viata-altuia/

CRONICĂ DE FILM În a doua parte a relatărilor despre Festivalul „Les Films de Cannes a Bucarest” vă propunem să descoperiţi filmul câştigător al Premiului Juriului pe Croazetă, fascinantul „Memoria” al thailandezului Apichatpong Weerasethakul.

Un articol de Ionuţ Mareş|29 octombrie 2021

Am fost reticent când am aflat, acum câţiva ani, că cineastul thailandez Apichatpong Weerasethakul pregăteşte un film într-o ţară din America Latină (Columbia), vorbit în engleză şi spaniolă şi cu Tilda Swinton cap de afiş (şi producător executiv).

Ştiam din interviuri că îi e tot mai greu să facă film în propria ţară, din cauza regimului militar autoritar. Deci plecarea era de înţeles. Dar văzusem atâtea eşecuri atunci când mari autori şi-au părăsit cultura şi limba, încercându-şi norocul cu filme internaţionale, plasate oriunde şi nicăieri, încât scepticismul meu mi se părea justificat, o formă de protecţie în faţa altei potenţiale dezamăgiri.

Din fericire, Apichatpong Weerasethakul îşi adaptează obsesiile artistice la noul mediu, aşa că cel mai recent film al său, „Memoria”, e la fel de fascinant ca oricare dintre marile sale opere cinematografice.

Pădurea, ploaia şi luminile columbiene comunică surprinzător cu natura, vremea şi culorile thailandeze pe care le ştiam din filmele de până acum ale regizorului, care reuşeşte să extragă misterul din fiecare loc prin care trece.

Nicio încercare de a rezuma ce se întâmplă în acest lungmetraj inclasabil nu şi-ar avea sensul. Şi asta nu doar pentru că, fiind vorba de un film despre memorie, orice dezvoltare narativă e deschisă (la fel cum orice e posibil într-o operă de Dali, adus în discuţie la un moment dat): de la moartea şi învierea unui personaj apărut din senin şi dispariţia bruscă a altuia ca şi cum nu ar fi existat vreodată şi ar fi fost o simplă proiecţie mentală a protagonistei jucate de Tilda Swinton, la bubuitura colosală pe care aceasta o aude din când în când, venită parcă dintr-o altă lume şi dintr-un alt timp.

Inutilitatea unei reduceri la sinopsis e dată în special de stilul atât de neconvenţional al lui Apichatpong Weerasethakul. Fiecare plan-secvenţă – iar cineastul lucrează mult cu asta – are o anume încărcătură, rezultată nu atât din durata sa lungă (importantă şi ea, pentru că induce o aşteptare, un suspans), cât din densitatea compoziţiei cadrului (mereu e ceva de admirat sau de descoperit în câte un colţ sau în profunzimea câmpului) şi din ţâşnirile de suprarealism, care se acumulează treptat până la un final apoteotic.

Regizorul thailandez nu se foloseşte de capriciile memoriei protagonistei sale, o scoţiană aflată temporar în Columbia, unde începe să sufere de un sindrom bizar, pentru a manipula spectatorul, deşi ne dăm seama treptat să suntem captivi în mintea acestei femei.

E vorba mai curând de un pretext pentru a sugera o viziune panteistă asupra lumii. Obiectele, toate fiinţele şi natura însăşi par străbătute de o forţă superioară. Starea de veghe e concurată de vis sau halucinaţie, până la indistincţie. Protagonista trăieşte amintirile altui personaj. Iar trecutul – atât cel recent, cât şi cel ancestral – prezentul şi viitorul (da, există şi o spectaculoasă secvenţă SF) sunt aduse împreună, într-un gest de abolire a graniţelor timpului.

Poate că, scrise aşa, temele spiritualiste cu care jonglează Apichatpong Weerasethakul par dintre cele mai banale. Însă cinemaul său, non-narativ, nu e în niciun moment direct şi explicativ, ci puternic senzorial şi vibrant.

La fel ca alte filme ale sale, şi „Memoria” e o invitaţie la contemplaţie şi o uşă deschisă spre un univers cinematografic hipnotic – poate că nu totul e clar şi uneori te mai rătăceşti, însă experienţa e unică prin intensitatea ei.

01
/04
/26

Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc anunță nominalizații la Premiile Gopo 2026. Prin filtrul a două jurii au trecut 124 de filme românești – lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje – lansate în 2025 în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming.

19
/03
/26

Actrița Dorina Lazăr va primi Premiul pentru întreaga carieră în cadrul Galei Premiilor Gopo 2026. Distincția celebrează un parcurs actoricesc definit prin versatilitate, de-a lungul a peste șase decenii, în roluri care însoțesc momente semnificative din istoria cinematografiei românești – de la producțiile populare ale anilor ’80 la cinemaul de autor al anilor ’90 și începutul anilor 2000.

27
/02
/26

În cadrul Lunii Francofoniei, Institutul Francez din România prezintă cea de-a 30-a ediție a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura între 19 și 29 martie 2026, la București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

26
/02
/26

Filmul o are în centru pe Lucia (Marina Palii), un personaj feminin complex, prins între rolurile de soție și mamă și o nevoie acută de libertate. O „vacanță de vis” la Krapets alături de familie și prieteni devine terenul acestei confruntări, care scoate la suprafață greșeli ale trecutului, frustrări reprimate și tot felul de dezechilibre de putere.

25
/02
/26

„De capul nostru” spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații nevoite să se descurce singură, surprinzând fragilitatea emoțională, nevoia de apartenență și solidaritatea care se naște între tineri lăsați să-și construiască propriile repere într-un context marcat de absența adulților.

19
/02
/26

Programul Salon des Refusés, dedicat filmelor valoroase rămase în afara circuitului tradițional de distribuție, își găsește o nouă casă la Apollo111 Cinema, unde va continua, în același format curatorial, să aducă în fața cinefililor din București titluri esențiale ale cinemaului de autor contemporan.

04
/02
/26

În cadrul seriei de evenimente derulate sub egida „Calendarului internațional al artelor”, Institutul Cultural Român organizează luni, 9 februarie, de la ora 18:00, la sediul său din Aleea Alexandru nr. 38, o dezbatere dedicată filmului independent românesc, pornind de la un studiu de caz: comedia 3 zile în septembrie, cel mai recent lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, care a avut premiera mondială marți, 3 februarie, la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR), cu sprijinul ICR.

29
/01
/26

Cel mai nou cinematograf de artă din oraș – Apollo111 – se deschide pe 29 ianuarie. Apollo111 Cinema se află în Palatul Universul (Ion Brezoianu 23 – 25, corp B, lângă Cișmigiu) și va avea program săptămânal, de joi până duminică.

26
/01
/26

După un parcurs spectaculos la festivaluri internaționale, Sorella di Clausura ajunge în cinematografele din România pe 6 martie. Actrița Katia Pascariu a primit premiul Boccalino d’Oro pentru cea mai bună interpretare la Locarno, în timp ce regizoarea Ivana Mladenović a câștigat Trofeul Heart of Sarajevo pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Sarajevo.

16
/01
/26

Programul primelor săptămâni va include filme de ficțiune și documentare în premieră, cu un palmares important de premii la festivalurile de profil, dar și o seară dedicată filmelor regretatului regizor Cristian Nemescu și o retrospectivă a primelor filme regizate de Corneliu Porumboiu.