-->

Filmele despre Festivalul și Concursul Internațional George Enescu, edițiile 2020/2021, accesibile online
https://www.ziarulmetropolis.ro/filmele-despre-festivalul-si-concursul-international-george-enescu-editiile-2020-2021-accesibile-online/

Publicul larg şi iubitorii muzicii clasice sunt invitaţi să vadă online filmele care documentează felul în care au fost organizate Concursul Internaţional George Enescu 2020/2021 şi Festivalul Internaţional George Enescu 2021 în timpul pandemiei, stabilind adevărate recorduri în domeniu, şi reacţiile unor artişti care au fost implicaţi în cele două evenimente. Filmele sunt postate pe canalul Youtube al Festivalului Enescu.

Un articol de Petre Ivan|13 octombrie 2021

Cover foto: Mihai Constantinescu, director executiv al Festivalului timp de 20 de ani, care și-a ăncheiat mandatul anul acesta. (Foto: Andrei Gîndac)

Cele două documentare, realizate de Paradigma Film, cu producția executivă asigurată de OMA Vision, au fost prezentate în premieră marți, 12 octombrie, în cadrul unui eveniment cultural, „Enescu în pandemie. Reinventare și moștenire”, menit să onoreze atât importanța rezistenței Festivalului și Concursului Internațional George Enescu în fața pandemiei, cât și munca depusă de Mihai Constantinescu, fostul director executiv al Festivalului și Concursului George Enescu, în cei peste 30 de ani în care a lucrat la dezvoltarea acestora. Evenimentul este încă disponibil online, la acest link: https://bit.ly/3luPkdS.

„Am construit filmele filmând detaliile, lucrurile care par mici, dar dau consistența a ceea ce se întâmplă de fapt la Festivalul și Concursul George Enescu”, a explicat Denisa Morariu-Tamaș, realizatoare de film, în cadrul echipei Paradigma Film.

Enescu în pandemie. Reinventare și mostenire (foto Alex Damian)

Filmul „Beauty in Life | 2020/2021 George Enescu International Competition (Frumusețe în viață)” spune povestea celei mai lungi competiții de muzică clasică, care a fost și cea mai tenace în a rezista presiunii și restricțiilor impuse de criza sanitară mondială. În timp ce alte competiții de profil erau anulate, Concursul Enescu 2020/2021 s-a reinventat online. Primele două runde și competiția la Secțiunea de compoziție s-au desfășurat online, conform calendarului pre-pandemic, iar semifinalele și finalele la Secțiunile de instrumente au avut loc offline, la Ateneu, în mai 2021. Concurenții s-au prezentat pe o scenă virtuală, accesibilă încă pentru publicul larg, unde spectatorii au putut să aplaude  și să comunice direct cu interpreții. În colaborare cu membrii juriilor, ARTEXIM a adaptat la formatul online regulile de participare și modul de jurizare a competitorilor, într-un mod care va avea un impact asupra organizării viitoare a competițiilor de profil.

Invităm publicul să revadă recitalurile concurenților de pe scena virtuală, concertele finale [Vioară] [Violoncel] [Pian] și Gala de deschidere, un concert emoționant fără public susținut în august 2020.

Filmul „History Made with Love | 2021 George Enescu International Festival (O istorie din iubire)” intră în culisele ediției jubiliare a Festivalului Enescu și conectează spectatorii atât cu emoțiile artiștilor așa cum se văd în spatele scenei, cât și cu o parte din gândirea strategică ce a permis organizarea evenimentului în condiții de pandemie. În al doilea an de pandemie, Festivalul Enescu a reușit performanța să fie cel mai mare eveniment de profil organizat la nivel mondial, cu 4 săptămâni de muzică clasică și 3500 de artiști străini și români. A fost și ediția cu cele mai multe lucrări enesciene – 42 -, pentru a celebra 140 de ani de la nașterea compozitorului George Enescu.

Enescu în pandemie. Reinventare și moștenire

Premiera filmelor la evenimentul „Enescu în pandemie. Reinventare și moștenire” a fost încadrată de scurte dialoguri. Mihai Constantinescu a mulțumit membrilor echipei ARTEXIM și tinerilor care i s-au alăturat de-a lungul anilor în colaborări temporare și a rememorat momente din istoria Festivalului și a Concursului. Invitat surpriză în eveniment, Andrei Pleșu, ministru al Culturii în 1990 și cel care a aprobat propunerea lui Mihai Constantinescu de a revitaliza Festivalul Enescu, a punctat importanța existenței unui eveniment de această anvergură culturală în România. El i-a mulțumit lui Mihai Constantinescu pentru felul în care a dezvoltat Festivalul și a adăugat că cei care l-au trimis la pensionare pe un om cu capacitatea lui de muncă ar trebui să fie ei înșiși pensionați.

Dirijorul Cristian Măcelaru, căruia i-a fost propusă direcția artistică a Festivalului Enescu,  a vorbit despre nevoia de a continua tot ce e bun la Festival și la Concurs și de promova susținut operele enesciene. Violonistul Valentin Șerban, câștigător al Secțiunii Vioară la Concursul Enescu 2020/2021, a împărtășit emoțiile de a fi laureat al competiției și de a cânta pe scena Festivalului Enescu, atât ca solist, cât și ca membru în două ansambluri. Dirijorul Gabriel Bebeșelea, care a dirijat premiera românească „Strigoii” la Festivalul Enescu 2021, a punctat oportunitatea pe care o prezintă Festivalul Enescu pentru prezentarea unor lucrări enesciene inedite, precum și influența pe care a avut-o asupra formării sale, ca muzician.

Amintind că despre epidemii Enescu însuși a compus un lied, La Quarantaine, pentru care a scris și versurile (1898) și care a fost cântat în ediția din 2007 a Festivalului, istoricul Eugen Ciurtin a arătat că suprapunerea perfectă între reinventarea și moștenirea lui Enescu este întocmirea unui catalog complet al operei lui Enescu, după principii istorice care să stimuleze interpretarea muzicii enesciene. Cu această ocazie, Eugen Ciurtin i-a dăruit lui Mihai Constantinescu o schiță pregătitoare. Istoricul a remarcat că ediția jubiliară a Festivalului a fost și cea în care s-au cântat cele mai multe lucrări fără număr de opus (șase, compuse între 1896 și 1928), anticipând zecile de lucrări Enescu din manuscrise pe care publicul nu le-a ascultat încă.

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată recunoașterii meritelor lui Mihai Constantinescu, cel care a ridicat Festivalul și Concursul George Enescu în ultimii peste 30 de ani. Momentele incluse în această parte a programului au fost o surpriză pentru el. Într-un laudatio personal, Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, a arătat că și atunci când un om iese la pensie, important este ce lasă în urma sa, iar Mihai Constantinescu a lăsat o moștenire impresionantă. Echipa a proiectat un scurt film cu declarații ale marilor artiști ai lumii care l-au cunoscut și au lucrat cu Mihai Constantinescu, intitulat „Acrobatul fără plasă”, care este și el disponibil online, la acest link: https://youtu.be/W5QQ_7lpufU.

„Imaginea cu care se încheie filmul, surprinsă într-o fotografie de unul din cei patru fotografi oficiali ai Festivalului, Andrei Gândac, este iconică pentru felul în care Mihai Constantinescu s-a poziționat întotdeauna la Festivalul Enescu: cu spatele spre lumina reflectoarelor și dezinteresat să iasă în față în vreun fel, dar mereu cu fața spre George Enescu, muzica lui și muzica clasică în general, pentru care a făcut tot ce a stat în puterea lui. Iar acestea ar fi bine să fie standarde pe care să le respecte și următorul director executiv al Festivalului”, a afirmat Oana Marinescu, directorul de comunicare al Festivalului George Enescu, moderatoarea serii.

Cele două documentare, realizate de Paradigma Film, cu producția executivă asigurată de OMA Vision, au fost prezentate în premieră marți, 12 octombrie, în cadrul unui eveniment cultural, „Enescu în pandemie. Reinventare și moștenire”, menit să onoreze atât importanța rezistenței Festivalului și Concursului Internațional George Enescu în fața pandemiei, cât și munca depusă de Mihai Constantinescu, fostul director executiv al Festivalului și Concursului George Enescu, în cei peste 30 de ani în care a lucrat la dezvoltarea acestora. Evenimentul este încă disponibil online, la acest link: https://bit.ly/3luPkdS.

„Am construit filmele filmând detaliile, lucrurile care par mici, dar dau consistența a ceea ce se întâmplă de fapt la Festivalul și Concursul George Enescu”, a explicat Denisa Morariu-Tamaș, realizatoare de film, în cadrul echipei Paradigma Film.

Filmul „Beauty in Life | 2020/2021 George Enescu International Competition (Frumusețe în viață)” spune povestea celei mai lungi competiții de muzică clasică, care a fost și cea mai tenace în a rezista presiunii și restricțiilor impuse de criza sanitară mondială. În timp ce alte competiții de profil erau anulate, Concursul Enescu 2020/2021 s-a reinventat online. Primele două runde și competiția la Secțiunea de compoziție s-au desfășurat online, conform calendarului pre-pandemic, iar semifinalele și finalele la Secțiunile de instrumente au avut loc offline, la Ateneu, în mai 2021. Concurenții s-au prezentat pe o scenă virtuală, accesibilă încă pentru publicul larg, unde spectatorii au putut să aplaude  și să comunice direct cu interpreții. În colaborare cu membrii juriilor, ARTEXIM a adaptat la formatul online regulile de participare și modul de jurizare a competitorilor, într-un mod care va avea un impact asupra organizării viitoare a competițiilor de profil.

Invităm publicul să revadă recitalurile concurenților de pe scena virtuală, concertele finale [Vioară] [Violoncel] [Pian] și Gala de deschidere, un concert emoționant fără public susținut în august 2020.

Filmul „History Made with Love | 2021 George Enescu International Festival (O istorie din iubire)” intră în culisele ediției jubiliare a Festivalului Enescu și conectează spectatorii atât cu emoțiile artiștilor așa cum se văd în spatele scenei, cât și cu o parte din gândirea strategică ce a permis organizarea evenimentului în condiții de pandemie. În al doilea an de pandemie, Festivalul Enescu a reușit performanța să fie cel mai mare eveniment de profil organizat la nivel mondial, cu 4 săptămâni de muzică clasică și 3500 de artiști străini și români. A fost și ediția cu cele mai multe lucrări enesciene – 42 -, pentru a celebra 140 de ani de la nașterea compozitorului George Enescu.

Enescu în pandemie. Reinventare și moștenire

Premiera filmelor la evenimentul „Enescu în pandemie. Reinventare și moștenire” a fost încadrată de scurte dialoguri. Mihai Constantinescu a mulțumit membrilor echipei ARTEXIM și tinerilor care i s-au alăturat de-a lungul anilor în colaborări temporare și a rememorat momente din istoria Festivalului și a Concursului. Invitat surpriză în eveniment, Andrei Pleșu, ministru al Culturii în 1990 și cel care a aprobat propunerea lui Mihai Constantinescu de a revitaliza Festivalul Enescu, a punctat importanța existenței unui eveniment de această anvergură culturală în România. El i-a mulțumit lui Mihai Constantinescu pentru felul în care a dezvoltat Festivalul și a adăugat că cei care l-au trimis la pensionare pe un om cu capacitatea lui de muncă ar trebui să fie ei înșiși pensionați.

Dirijorul Cristian Măcelaru, căruia i-a fost propusă direcția artistică a Festivalului Enescu,  a vorbit despre nevoia de a continua tot ce e bun la Festival și la Concurs și de promova susținut operele enesciene. Violonistul Valentin Șerban, câștigător al Secțiunii Vioară la Concursul Enescu 2020/2021, a împărtășit emoțiile de a fi laureat al competiției și de a cânta pe scena Festivalului Enescu, atât ca solist, cât și ca membru în două ansambluri. Dirijorul Gabriel Bebeșelea, care a dirijat premiera românească „Strigoii” la Festivalul Enescu 2021, a punctat oportunitatea pe care o prezintă Festivalul Enescu pentru prezentarea unor lucrări enesciene inedite, precum și influența pe care a avut-o asupra formării sale, ca muzician.

Amintind că despre epidemii Enescu însuși a compus un lied, La Quarantaine, pentru care a scris și versurile (1898) și care a fost cântat în ediția din 2007 a Festivalului, istoricul Eugen Ciurtin a arătat că suprapunerea perfectă între reinventarea și moștenirea lui Enescu este întocmirea unui catalog complet al operei lui Enescu, după principii istorice care să stimuleze interpretarea muzicii enesciene. Cu această ocazie, Eugen Ciurtin i-a dăruit lui Mihai Constantinescu o schiță pregătitoare. Istoricul a remarcat că ediția jubiliară a Festivalului a fost și cea în care s-au cântat cele mai multe lucrări fără număr de opus (șase, compuse între 1896 și 1928), anticipând zecile de lucrări Enescu din manuscrise pe care publicul nu le-a ascultat încă.

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată recunoașterii meritelor lui Mihai Constantinescu, cel care a ridicat Festivalul și Concursul George Enescu în ultimii peste 30 de ani. Momentele incluse în această parte a programului au fost o surpriză pentru el. Într-un laudatio personal, Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, a arătat că și atunci când un om iese la pensie, important este ce lasă în urma sa, iar Mihai Constantinescu a lăsat o moștenire impresionantă. Echipa a proiectat un scurt film cu declarații ale marilor artiști ai lumii care l-au cunoscut și au lucrat cu Mihai Constantinescu, intitulat „Acrobatul fără plasă”, care este și el disponibil online, la acest link: https://youtu.be/W5QQ_7lpufU.

„Imaginea cu care se încheie filmul, surprinsă într-o fotografie de unul din cei patru fotografi oficiali ai Festivalului, Andrei Gândac, este iconică pentru felul în care Mihai Constantinescu s-a poziționat întotdeauna la Festivalul Enescu: cu spatele spre lumina reflectoarelor și dezinteresat să iasă în față în vreun fel, dar mereu cu fața spre George Enescu, muzica lui și muzica clasică în general, pentru care a făcut tot ce a stat în puterea lui. Iar acestea ar fi bine să fie standarde pe care să le respecte și următorul director executiv al Festivalului”, a afirmat Oana Marinescu, directorul de comunicare al Festivalului George Enescu, moderatoarea serii.

 

05
/11
/24

Născută în România și stabilită în Elveția, Teodora Brody a reușit să se facă remarcată în jazzul clasic alături de celebrul pianist Johnny Răducanu la sfârșitul anilor 90, devenind pionieră în fuziunea dintre jazz și doina românească.

31
/10
/24

Festivalul SoNoRo începe mâine, 1 noiembrie 2024, cu un concert care deschide ediția nr. 19, intitulată Ex libris, la Palatul Bragadiru. Concertul „Păstorii nopții”, inspirat de cartea cu același titlu a scriitorului brazilian Jorge Amado, va fi susținut de Alexis Cárdenas & RECOVECO. Festivalul se va desfășura în București până în 11 noiembrie, apoi va continua în Cluj-Napoca în perioada 12-17 noiembrie.

03
/10
/24

Publicul bucureștean este așteptat în număr cât mai mare pentru a sărbători, de ziua lui Munteanu, facerea de bine. Și pentru a susține prin participarea la festival construirea primului teatru din istoria României exclusiv din donații - Grivița 53.

03
/10
/24

Ministerul Culturii susține prezența României în Village de la Francophonie / Satul Francofoniei, în contextul Summitului Francofoniei de la Paris, participare care se va centra în jurul marilor festivaluri internaționale de muzică, artele spectacolului și cinematografie.

27
/09
/24

Dincolo de limitele convenționale ale muzicii, într-un cadru remodelat vizual, recitalul Multicello :: J O Y al violoncelistei austriece Ana Topalovic este o fuziune dintre cele mai originale între armoniile clasice și cele contemporane. Evenimentul se va desfășura pe data de 5 octombrie 2024, ora 20.00, (acces de la 19:30) la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași (Str. Păcurari nr. 4). Biletele sunt disponibile online.

27
/09
/24

Pe 27 și 28 septembrie, Mega Mall îi invită pe toți pasionații de muzică la două seri de concerte cu Grasu XXL, AMI, Mario Fresh și Alexandra Căpitănescu. Evenimentele vor avea loc la ultimul nivel al parcării de la etajul 2B, iar intrarea este gratuită în baza brățării de acces, obținută prin aplicația SPOT. Accesul se face începând cu ora 18.00.

24
/09
/24

Teodora Brody este o interpretă vocală capabilă să vrăjească publicul din întreaga lume prin arta sa, care cuprinde și depășește jazz-ul, muzica clasică și muzica rădăcinii ei românești. Pentru cel mai recent album al său, „Rhapsody”, Teodora Brody și-a unit forțele cu una dintre cele mai formidabile orchestre ale lumii – London Symphony Orchestra – pentru a scrie un nou și incitant capitol al călătoriei sale prin repertoriul muzicii clasice, reimaginând lucrări binecunoscute de Beethoven, Bartók, Enescu și alți compozitori, în noi și curajoase interpretări vocale.