Filmul ca antidepresiv
https://www.ziarulmetropolis.ro/filmul-ca-antidepresiv/

★★★★★ CRONICĂ DE FILM Prezent anul trecut în mai multe festivaluri şi disponibil acum în România pe platforma MUBI, „Ne croyez surtout pas que je hurle” („Just Don’t Think I’ll Scream”, 2019), debutul regizorului francez Frank Beauvais, este un excelent documentar eseu, potrivit şi pentru perioada bizară pe care o trăim.

Un articol de Ionuţ Mareş|12 iulie 2020

În urma unei despărțiri dureroase și fără perspectiva unor noi proiecte, un cineast se retrage temporar într-un sat din Alsacia, unde timp de mai mult luni vede compulsiv filme, câte patru-cinci pe zi. În paralel, pe glob au loc diverse tragedii, și în special atentate teroriste în Franța.

Cinema-ul ca evadare dintr-o realitate apăsătoare și greu de privit în față sau antidot la depresie și sursă de regenerare? Este miza extraordinară pe care o lansează Frank Beauvais în filmul său de debut, documentarul eseu „Ne croyez surtout pas que je hurle” („Just Don’t Think I’ll Scream”, 2019).

E mai întâi vocea melancolică a regizorului însuși, care domină coloană sonoră și pe care o auzim de la început și până la sfârșit. Apoi, e textul lui Frank Beauvais, care uneori ia forma unui jurnal foarte intim, ce consemnează emoții, amintiri sau pur și simplu întâmplări banale, cum ar fi vizitele unor prieteni, iar alteori devine o reflecție despre lume și societate.

Fără cuvinte mari, fără platitudini, fără lamentări. Un flux liber de idei care exprimă criza interioară a unui artist în căutarea unor motive de a merge mai departe.

Iar salvarea pare să vină nu din existența socială însăși, care și-a pierdut pentru moment sensul, ci din cinema-ul trăit în solitudine. Din plonjarea obsesivă, devoratoare, în imagini cinematografice, care devin memoria însăși a unui anumit moment.

Pentru că actul de a se filma sau pur și simplu de a filma ceva într-o astfel de criză existențială ar fi greu sau ar putea fi văzut chiar ca o manifestare de autocomplezență ori o impudoare, Beauvais se folosește de filmele altora pentru a-și completa vizual eseul pe care ni-l împărtășește și prin care se destăinuie.

Rezultă un montaj elaborat și ambițios cu scurte momente, ca niște străfulgerări, fără sunete sau muzică, din sute și sute de filme, majoritatea puțin cunoscute, iar unele de-a dreptul obscure. Scopul lor este de a reflecta, în cele mai neașteptate feluri, stările pe care le sugerează voice over-ul.

Textul și imaginea intră astfel într-un dialog extrem de stimulant și, până la urmă, emoționant. Iar ideea splendidă pe care o propune Beauvais e că cinema-ul, în ciuda caracterului său artificial, poate deveni un refugiu în fața durerii, atunci când îi este asumată natura profund reflexiv-terapeutică.

Și chiar dacă, în fond, nu înlocuiește viața, poate ajuta la înțelegerea ei și o poate face mai suportabilă în misterul ei.

27
/03
/14

Gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Cinepolitica de marți, 8 aprilie, ora 20.00, de la Cinema Studio, aduce în România, în premieră, Diplomatie, în regia lui Volker Schlöndorff. În închidere, pe 13 aprilie, va fi proiectată superproducția regizată de Feng Xiaogang - supranumit „Spielberg al Chinei”, Back to 1942, cu Adrien Brody și Tim Robbins.

25
/03
/14

Noul său film, (pseudo)documentarul „Al doilea joc“, împinge obsesiile cineastului Corneliu Porumboiu spre o zonă extremă, aproape autodistructivă (judecat prin prisma legăturii cu publicul).

24
/03
/14

În anul în care se împlinesc 90 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai talentaţi cineaşti ai lumii, Sergei Paradjanov, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica aduce în premieră, la Bucureşti, filmul biografic Paradjanov, propunerea Ucrainei la Oscarul pentru „Cel mai bun film străin”.

24
/03
/14

Cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film București, cel mai vechi festival competitiv din Capitală destinat exclusiv filmului de lung-metraj, va avea loc în perioada 26 martie – 2 aprilie 2014, la Cinema Studio, NCRR - Studioul Horia Bernea, sala Elvira Popescu și Institutul Cervantes. Programul Festivalului Internaţional de Film Bucureşti.

21
/03
/14

Al doilea joc, filmul experiment al regizorului Corneliu Porumboiu, va intra în cinematografe din 4 aprilie. Pelicula prezintă meciul de fotbal dintre Dinamo şi Steaua din iarna anului 1988, arbitrat de Adrian Porumboiu, tatăl regizorului. Cei doi, tată şi fiu, revăd meciul 25 de ani mai târziu şi îl comentează din faţa televizorului.

21
/03
/14

Două filme-eveniment vor marca deschiderea și închiderea celei de-a 13-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania 2014 (TIFF 2014). Pe 30 mai, gala de deschidere aduce Philomena, de Stephen Frears, iar ]n ultima zi de TIFF, pe 8 iunie, va rula cel mai așteptat film al anului, Boyhood - Ursul de Argint pentru regie la Berlin.

21
/03
/14

Nu sunt premiile BAFTA, Cesar sau Goya, asumate ca modele, însă Premiile Gopo îşi au rostul lor, în ciuda numeroaselor probleme din firava industrie românească de film. Ziarul Metropolis şi-a desemnat favoriţii pentru cea de-a 8-a ediţie a Galei, care va avea loc luni.

20
/03
/14

Pentru cariera sa impresionantă, regizorul și directorul de imagine Nicolae Margineanu va fi omagiat în 2014 cu Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate. Alături de el și de Radu Beligan (Premiul pentru Întreaga Carieră), organizatorii Galei Premiilor Gopo vor acorda și un Premiu Special, proiecționistei Elena Ciocan.

19
/03
/14

Tinerii cineaști români vor avea, pentru prima dată, o competiție dedicată lor, la Festivalul Internațional de Film NexT (3-7 aprilie). În prima ediție a Competiției naționale, 14 scurtmetraje românești dintre cele mai bune lansate în ultimul an, selecționate de criticii Irina Trocan și Andrei Rus, vor concura pentru Premiul pentru Cel mai bun film românesc și Premiul Publicului pentru film românesc. Secțiunea este prezentată de HBO România.

17
/03
/14

Cu o distribuţie de staruri cât pentru zece producţii, „The Grand Budapest Hotel”, noul film al americanului Wes Anderson, este o kino-feerie dificil de clasat, dar plăcută ochiului. Un film special, cum rar poate fi văzut pe marile ecrane.