Mihai Șora împlinește 102 ani!
https://www.ziarulmetropolis.ro/filosoful-mihai-sora-102/

”Sunt cu doi ani mai mare decât ţara mea şi mă doare să văd că ţara mea suferă. Dar îmi pun speranţa în cei care vin după mine. În copii! Speranţa că vor trăi demn şi se vor putea bucura de roadele strădaniei lor ca adulţi. La Centenarul ei, România nu arată bine – este mai dezbinată, mai fragilă, mai şubredă ca oricând. Și dincoace şi dincolo de Prut!” – Mihai Șora, la împlinirea vârstei de 102 ani…

Un articol de Petre Ivan|7 noiembrie 2018

Eseistul şi filosoful Mihai Şora s-a născut la 7 noiembrie 1916, ca fiu de preot ortodox.

După studii de filozofie la Universitatea din București (1934-1938), unde l-a avut profesor, printre alții, pe Nae Ionescu, a plecat la Paris, unde a obținut titlul de doctor în filozofie, devenind pentru o vreme cercetător la Centre Național de la Recherche Scientifique.

Mihai Şora

A debutat în 1947, la Gallimard, cu volumul “Du dialogue intérieur”. Revenit în țară, se dedică unei vaste activități editoriale, regândind din temelii colectia “Biblioteca pentru toți”, în care vor apărea în anii 1970, 1980 și 1990 cele mai importante cărți ale culturii universale.

Din anii ’70 a început să publice dialoguri filozofice în revistele literare, care mai târziu vor alcătui cărți de referință în filozofia românească. După 1990 a fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social și a ocupat fotoliul de ministru al Învățământului în primul guvern de după revoluție.

Astfel, în 1990, în primul guvern român post-revoluţionar, lui Mihai Şora i s-a propus portofoliul Învăţământului – a fost primul ministru al Învăţământului în guvernul condus de Petre Roman. După mineriada din iunie 1990, după ce Ion Iliescu le-a mulțumit minerilor, Mihai Şora şi-a dat demisia din funcţia de ministru.

Mihai ŞoraÎn decembrie 2016, Mihai Şora deplângea absenteismul în rândul tinerilor între 18 şi 24 de ani şi declară că urmează patru ani grei în care aceştia vor percepe consecinţele neliniştitoare ale absenteismului la vot.

„Vor vedea cu ochii lor: când vor merge în excursii la munte… – şi, în locul pădurilor, vor găsi un teren viran; când vor da primul concurs pentru o slujbă… – şi, în locul lor, va fi angajat prostovanul nepot al primarului; când vor dori să-şi deschidă o mică afacere şi se vor prăbuşi sub teancul de hârtii şi acte inutile; când primul lor copil va intra în spital pentru o banală fractură şi va ieşi paralizat sau amputat în urma unui „experiment“. Atunci când îi va lovi prima nenorocire, abia atunci tinerii care au azi 18–24 de ani vor înţelege de ce ar fi trebuit să iasă la vot în ziua de 11 decembrie 2016”, scria atunci Mihai Şora, pe pagina sa de Facebook.

Foto: Mihai Şora – facebook

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.