Florentin Țuca: ,,Gazetarii ar trebui să fie preocupați cu identificarea adevărului”
https://www.ziarulmetropolis.ro/florentin-tuca-gazetarii-ar-trebui-sa-fie-preocupati-cu-identificarea-adevarului/

Joi, 15 ianuarie, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc o dezbatere între Andrei Pleşu şi avocatul Florentin Țuca, autorul volumului ,,Gâlceava cu juristul din mine”.

Un articol de Judy Florescu|16 ianuarie 2015

Mai bine de un ceas, Librăria de la Humanitas a fost inundată de oameni doritori să asiste la discuția dintre Andrei Pleșu și Florentin Țuca. Trei camere de filmat și zeci de aparate de fotografiat au luminat sala, în timp ce unii oameni se opreau și în vitrină și fotografiau cu telefoanele mobile. Evenimentul a fost prilejuit de apariția volumului „Gâlceava cu juristul din mine”, de Florentin Țuca.

Florentin Țuca: „Ce are în comun avocatura cu gazetăria este imperativul adevărului. Și juriștii și gazetarii trebuie să fie preocupați cu identificarea adevărului. Avocatura și gazetăria ar trebui să aibă și o grijă pentru informația bine structurată, coerentă și percutantă. Nu știu dacă am fost un avocat-gazetar ca să răspundă acestor imperative. Libertatea de expresie este una dintre valorile fundamentale care este înscrisă în foarte multe piese de drept. Principiul care este la baza reglementării acelui drept este acela că figurează printre drepturile fundamentale ale omului, că ea suferă de limitări.”

Andrei Pleșu: „Cred că nimeni nu scapă de formația lui primă, chiar când vrea s-o facă, mai ales dacă a luat-o în serios. Nu poți să scapi de marca formației tale, ceea ce e bine. E bine să se vadă cine suntem. Eu am probleme cu oamenii care nu știu cine sunt.  Prefer să simt meseria în om, ceea ce mi se întâmplă rar în mediile în care mă mișc. Dacă am simți în fiecare interlocutor al nostru meseriașul, lucrurile ar merge mai bine. Ceea ce mă amuză este că dreptul apare și într-o versiune psihanalizabilă. Din când în când un fel de demon, un fel de complex al libertății iese la suprafață. Este totul legiferabil? Eu nu pot să fac o lege împotriva prostiei. Prostia e liberă și nu e încadrabilă. Eu nu pot nici măcar să fac o lege ca toți gazetarii să știe limba română, fiindcă toți cred că o știu și foarte puțini o știu cu adevărat. Ce facem cu lucrurile care nu sunt imediat încadrabile juridic?”

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.