Florentin Țuca: ,,Gazetarii ar trebui să fie preocupați cu identificarea adevărului”
https://www.ziarulmetropolis.ro/florentin-tuca-gazetarii-ar-trebui-sa-fie-preocupati-cu-identificarea-adevarului/

Joi, 15 ianuarie, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc o dezbatere între Andrei Pleşu şi avocatul Florentin Țuca, autorul volumului ,,Gâlceava cu juristul din mine”.

Un articol de Judy Florescu|16 ianuarie 2015

Mai bine de un ceas, Librăria de la Humanitas a fost inundată de oameni doritori să asiste la discuția dintre Andrei Pleșu și Florentin Țuca. Trei camere de filmat și zeci de aparate de fotografiat au luminat sala, în timp ce unii oameni se opreau și în vitrină și fotografiau cu telefoanele mobile. Evenimentul a fost prilejuit de apariția volumului „Gâlceava cu juristul din mine”, de Florentin Țuca.

Florentin Țuca: „Ce are în comun avocatura cu gazetăria este imperativul adevărului. Și juriștii și gazetarii trebuie să fie preocupați cu identificarea adevărului. Avocatura și gazetăria ar trebui să aibă și o grijă pentru informația bine structurată, coerentă și percutantă. Nu știu dacă am fost un avocat-gazetar ca să răspundă acestor imperative. Libertatea de expresie este una dintre valorile fundamentale care este înscrisă în foarte multe piese de drept. Principiul care este la baza reglementării acelui drept este acela că figurează printre drepturile fundamentale ale omului, că ea suferă de limitări.”

Andrei Pleșu: „Cred că nimeni nu scapă de formația lui primă, chiar când vrea s-o facă, mai ales dacă a luat-o în serios. Nu poți să scapi de marca formației tale, ceea ce e bine. E bine să se vadă cine suntem. Eu am probleme cu oamenii care nu știu cine sunt.  Prefer să simt meseria în om, ceea ce mi se întâmplă rar în mediile în care mă mișc. Dacă am simți în fiecare interlocutor al nostru meseriașul, lucrurile ar merge mai bine. Ceea ce mă amuză este că dreptul apare și într-o versiune psihanalizabilă. Din când în când un fel de demon, un fel de complex al libertății iese la suprafață. Este totul legiferabil? Eu nu pot să fac o lege împotriva prostiei. Prostia e liberă și nu e încadrabilă. Eu nu pot nici măcar să fac o lege ca toți gazetarii să știe limba română, fiindcă toți cred că o știu și foarte puțini o știu cu adevărat. Ce facem cu lucrurile care nu sunt imediat încadrabile juridic?”

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

13
/03
/18

Islamismul este religia unei apreciabile părți a umanității și înseamnă un mod de viață prin care li se cere adepților supunere față de voința lui Dumnezeu, așa cum i-a fost revelată Profetului. În limba arabă al-qu-ran, Coran, înseamnă recitare, iar Mahomet a primit recitarea cuvântului lui Dumnezeu de la „un om al Său”, Gabriel.

13
/03
/18

Teatrul Evreiesc de Stat organizează, în perioada 15 martie – 15 aprilie, a doua ediție a proiectului cultural educațional „Dați o carte, faceți parte!”. Prin această campanie, Teatrul Evreiesc de Stat își propune ca în fiecare an să contribuie, alături de editurile partenere, la dotarea bibliotecilor școlilor din București.

12
/03
/18

Ateliere de limbă elfă şi de bandă desenată cu Vlady, vampirul mâncător de usturoi, jocuri şi cele mai recente lansări de la Nemira, Paladin, Crime Scene Press, Millennium Press, Tritonic vor fi la târgul de carte SF&Fantasy Final Frontier, a şaptea ediţie, organizat la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe 24 şi 25 martie. Intrarea este liberă.

11
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Dintre nenumăratele cărți aflate în librării, biblioteci ori case particulare, câteva rămân memorabile prin impactul asupra societății, prin numărul imens de cititori care le cercetează. E vorba de lucrările de caracter religios, proprii marilor credințe ale umanității. Creștinismul a folosit Biblia, cartea cărților, ca îndreptar de conduită morală, fiind lucrarea cu cel mai mare tiraj și versiuni în toate limbile Pământului.

07
/03
/18

Miercuri, 7 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), va avea loc lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner, bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“. Scriitoarea britanică Catherine Banner va participa prin Skype la acest eveniment.

02
/03
/18

Povestirile din Muzică de belele descriu partea întunecată a Los Angelesului, lumea mahalalelor, a declasaţilor şi a rataţilor de profesie: vagabonzi, dezaxaţi, femei uşoare, cupluri cinice sau violente, scriitori alcoolici (...) Muzică de belele, de Charles Bukowski, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducere lui Dan Sociu.

26
/02
/18

Cărțile înseamnă marea zestre a omenirii. Simpla definiție de dicționar le declară ”pagini imprimate prinse într-un volum, broșat, legat sau in folio”. Dar materialul este mult mai divers: de la cărămizile pe care s-au incizat semnele cuneiforme până la audio-book-urile din zilele noastre. Și dacă suportul poate fi tabletă, papirus, pergament, mătase, hârtie, electronic, cuprinsul cărților e cel care interesează; el se confundă cu infinitatea de preocupări ce caracterizează creația umană.