Fostul dictator chilian Augusto Pinochet avea o bibliotecă secretă cu peste 50.000 de volume
https://www.ziarulmetropolis.ro/fostul-dictator-chilian-augusto-pinochet-avea-o-biblioteca-secreta-cu-peste-50-000-de-volume/

Fostul dictator chilian Augusto Pinochet, din ale cărui ordine au fost arse cărţi în stradă şi au fost trimişi scriitori în exil, avea o bibliotecă secretă impresionantă, care adăpostea aproximativ 50.000 de volume, potrivit unei anchete realizate de un jurnalist chilian.

Un articol de Andrada Văsii|1 iulie 2013

Fostul dictator chilian Augusto Pinochet, din ale cărui ordine au fost arse cărţi în stradă şi au fost trimişi scriitori în exil, avea o bibliotecă secretă impresionantă, care adăpostea aproximativ 50.000 de volume, potrivit unei anchete realizate de un jurnalist chilian.

Cartea-anchetă „Viaţa literară secretă a lui Augusto Pinochet“, scrisă de jurnalistul Juan Cristobal Peña, a devenit deja un bestseller, la puţin timp de la apariţia pe piaţă, transmite AFP.  În volum, Peña povesteşte că generalul colecţiona cărţi într-un mod compulsiv şi astfel a ajuns să aibă în propria bibliotecă peste 50.000 de volume.

Un dictator mediocru

Fostul dictator nu prefera nici poezia, nici proza de ficţiune, ci era mai degrabă un pasionat al cărţilor de istorie, geografie şi marxism, ideologie pe care încerca să o stârpească prin una dintre cele mai brutale represiuni, în anii cât a fost la conducerea ţării, între 1973 şi 1990.

Colecţia monumentală „era un mijloc prin care Pinochet putea juca rolul de persoană cultivată“, spune Peña într-un interviu pentru AFP, deoarece „avea, în sinea sa, conştiinţa mediocrităţii sale intelectuale“, notează Mediafax.

Situată într-un spaţiu care nu era frecvent locuit de Pinochet, biblioteca a devenit cunoscută în 2004, în paralel cu descoperirea unei averi deţinute de acesta în bănci din Statele Unite ale Americii, estimată la 20 de milioane de dolari.

Este stupefiant cum un asemenea personaj, care nu citea nimic sau citea foarte puţin, un incult în aparenţă, era posesorul unei biblioteci private care este probabil cea mai importantă din Chile sau chiar din America latină.

Cristobal Peña,
scriitor

Un volum din 1733

Autorul cărţii a adăugat că valoarea acestor volume este estimată la trei milioane de dolari. Cea mai mare parte a operelor a fost cumpărată de Pinochet din diferite anticariate din Santiago.

Printre operele cele mai preţioase deţinute de Pinochet figurează „Istoria Regatului Chile“, scrisă de Alonso de Ovalle în secolul al XVII-lea, şi două exemplare, din 1733, respectiv 1776, din „La Araucana“, un poem epic despre cum au cucerit spaniolii Chile, scris de Alonso de Ercilla.

O bibliotecă plină de volume nedeschise

Biblioteca conţine enciclopedii, dicţionare, dar şi multe cărţi în limba franceză despre marxism şi despre Napoleon, idolul lui Pinochet. Experţii care au examinat biblioteca au găsit rafturi întregi cu cărţi care nu au fost deschise, opere amestecate între ele şi „mii de cărţi rare într-un amestec de bibelouri, suveniruri, tablete de ciocolată şi obiecte personale“, mai scrie în carte.

Potrivit autorului cărţii, Pinochet colecţiona volume într-o manieră compulsivă şi estimează că este aproape imposibil să le fi citit pe toate. Dictatorul nu împrumuta niciuna din cărţile sale şi, mai mult, nu lăsa pe nimeni să se atingă de bibliotecă.

Această obsesie se explică printr-un complex de inferioritate, potrivit autorului: „Singur a recunoscut că i-a fost greu să înveţe. A picat de două ori examenul de intrare la şcoala militară şi avea migrene când citea prea mult“. Prin contrast, câţiva dintre colegii săi de studii, precum generalul Carlos Prats, predecesorul său în fruntea armatei chiliene, asasinat de poliţia secretă a dictaturii, erau nişte minţi strălucite şi admirate.

Colecție preponderent de stânga

„Pinochet ştia că este subiect de glumă pentru colegii săi. Când a preluat puterea (după lovitura de stat de la 11 septembrie 1973), s-a ocupat să îi elimine pe cei care l-ar fi putut pune în umbră“, a declarat jurnalistul. Câteva dintre volumele confiscate de dictatură au căzut în mâinile librarilor care ulterior le-au vândut lui Pinochet, „lucru care explică de ce o parte importantă a colecţiei conţine cărţi de stânga“.

Pinochet nu a avut niciodată un catalog al bibliotecii sale, iar expertiza juridică a fost limitată la un eşantion din bibliotecă. „Nu o să ştim niciodată câte cărţi erau exact în biblioteca lui Pinochet“, a declarat jurnalistul.

Foto credit: Emilio Kopaitic, Michele Pedrolli, Wikipedia

23
/03
/22

„Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” de Catherine Belton este considerată una dintre cele mai actuale investigații despre ascensiunea lui Putin și a sistemul putinist instaurat la Kremlin. Cartea este disponibilă acum și în limba română, la Editura Litera.

22
/03
/22

Editura Nemira ne propune un nou volum semnat de Bogdan Munteanu, „Stai jos sau cazi”, în colecția „n’autor”, coordonată de Eli Bădică. Este a doua carte publicată la editura Nemira de scriitorul timișorean, după bestsellerul „Ai uitat să râzi” din 2016. Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment.

14
/03
/22

Dintotdeauna omul a căutat un refugiu în artă în momente de criză. Zilele acestea, când Europa se află în fața celui mai dificil moment din istoria sa recentă, întâmplarea m-a dus la o expoziție multimedia care aduce în prim-plan poezia scrisă de femei în România, deschisă la Art Hub, pe strada Budișteanu numărul 10, între 1 și 24 martie.

13
/03
/22

„Pentru mine, fericirea înseamnă creaţie şi iubire pentru şi de la cei dragi. Dar, dacă mi s-ar cere să aleg între a fi fericit şi a fi util, cred că aş alege a fi util”, spune unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori francezi de azi, totodată și unul dintre dramaturgii contemporani cei mai jucați.

11
/03
/22

„Cartea din Week-end”, proiect online gândit special pentru pasionații de citit, va oferi publicului fragmente din volumele incluse, scurte biografii ale autorilor, recenzii apărute în ziarele italiene, dar și mărturii video ale editorilor, criticilor și traducătorilor italieni privind motivația lor de a publica și promova autorii români pe piața literară italiană.

07
/03
/22

Despre Nicolas d’Estienne d’Orve s-a spus frecvent că este scriitorul contemporan care surprinde Parisul ca nimeni altul tocmai pentru că îl iubește atât de mult. Eiffel, ultimul lui roman, publicat de Editura Trei reușește să-i facă pe cititori să se-ndrăgostească la rândul lor de Paris prin intermediul poveștii romanțate a vieții lui Gustave Eiffel, inginerul de geniu care a ridicat monumentul-simbol al Franței. Care este secretul „Doamnei de fier” din inima Parisului? Ce istorie vrea să transmită peste secole tuturor celor care o privesc?