„Fraţi de cruce“ – un fel de metamorfoză a lui Kafka în sens invers
https://www.ziarulmetropolis.ro/frati-de-cruce-un-fel-de-metamorfoza-a-lui-kafka-in-sens-invers/

CRONICĂ DE CARTE Apărut la Editura All, în colecţia Strada Ficţiunii, romanul „Fraţi de cruce“ stă la baza filmului „Elling“, nominalizat la Oscar, la categoria „Cel mai bun film străin“, în 2012.

Un articol de Andrada Văsii|14 mai 2013

CRONICĂ DE CARTE  Apărut la Editura All, în colecţia Strada Ficțiunii, romanul „Frați de cruce“ stă la baza filmului „Elling“, nominalizat la Oscar, la categoria „Cel mai bun film străin“, în 2012.

Un bildungsroman. Un roman al experiențelor. De la cel mai ingenuu gest, până la cel mai șocant. Așa poate fi caracterizat volumul lui Ingvar Ambjørnsen. Doi prieteni, Kjell Bjarne și Elling încearcă se se adapteze cotidianului după ce au fost eliberați dintr-o instituție psihiatrică.

Un cuplu de personaje antagonice: Kjell este un bărbat masiv, stângaci, retras, cu veleități culinare, dar certat cu normele igienice; Elling este tipologia personajului retras, speriat peste măsură de neprevăzut, cu veleități artistice pe care și le manifestă abia spre sfârșitul romanului și cu un temperament puțin obsesiv-compulsiv.

Un parcurs inițiatic

Volumul debutează în forță cu prima mare aventură a celor două personaje: încercarea de a-l mulțumi pe asistentul lor social, Frank. Cei doi se văd nevoiți să parcurgă drumuri nesfârșite până la magazinul din colț, să adopte pisici sau chiar să lege prietenii cu necunoscuți.

Deși frați de cruce dintr-o întâmplare, atât Elling, cât și Kjell au un parcurs diferit. În timp ce unul va avea o relație cu o vecină de palier, Reidun Nordsletten, însărcinată, celălalt va lega o prietenie profundă cu un străin pe care-l cunoaște într-un bar.

Kafka recontextualizat

„Frați de Cruce“ aduce aminte de „Metamorfoza“ lui Kafka, însă în sens invers. Cele două personaje își părăsesc conul de umbră descoperind frumusețea existenței în toată plenitudinea ei. Un parcurs de la întuneric la lumină, presărat cu numeroase aventuri mărunte şi de duzină, deloc siropos sau șocant. Pur și simplu, cotidianul ridicat la rang de artă.

Revelația cotidianului transpusă în detalii. Universul se dilată într-un apartament din Oslo, loc în care culoarea pereților devine subiect de ceartă, iar dormitorul nu este destul de încăpător pentru două paturi care ar fi trebuit să stea în camere diferite.

Transfigurarea emoțională pare documentată cu un spirit analitic avangardist, în sensul că Ingvar Ambjørnsen depășește stilul lui Kafka și trece în planul doi reacțiile celor din jur. Personajele centrale se dezvoltă pe parcurs ce romanul se desfășoară, iar telefonul sună ca să îi ancoreze în realitate.

Doi pisoi, doi frați de cruce, o femeie însărcinată, un poet retras din breaslă și un asistent social însuflețesc romanul lui Ingvar Ambjørnsen.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.