„Fresca“ de Angelin Preljocaj sau despre tărâmul magic din dans
https://www.ziarulmetropolis.ro/fresca-de-angelin-preljocaj-sau-despre-taramul-magic-din-dans/

La doar o lună de la premiera mondială şi pentru prima dată jucat în afara Franţei, spectacolul de dans contemporan „Fresca“, semnat de Angelin Preljocaj, ridică cortina celei de-a 26-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru, ca prim spectacol invitat.

Un articol de Corina Dima|24 octombrie 2016

Angelin Preljocaj este un renumit coregraf francez de origine albaneză care a semnat partitura a peste 50 de spectacole de dans contemporan, lucrări preluate pe marile scene ale lumii – de la Paris, Opera Garnier, la New York Ballet, la Moscova Bolshoi Teatr sau Scala din Milano. Premiat cu multe distincţii de-a lungul carierei, Preljocaj coordonează de 10 ani Pavillon Noir din Aix-en-Provence, Franţa, un centru coregrafic cu 24 de dansatori.

Spectacolul „La Fresque – L’Extraordinaire Aventure” apare în urma comisionării artistului de către Emmanuel Demarcy-Mota, directorul Théatre de la Ville din Paris, pentru ca acesta să conceapă un spectacol dedicat publicului tânăr.

Creaţia are ca sursă de inspiraţie o poveste chinezească din secolul al XIII-lea (coregraful a explorat în spectacolele anterioare şi alte basme din diverse colţuri ale lumii), în care un tânăr se îndrăgosteşte de imaginea unei fete dintr-o frescă. Aceasta este intriga basmului coregrafic fantastic, în care personajele de pe cele două tărâmuri se întâlnesc într-un loc suspendat între timp şi spaţiu, unde realul se contopeşte cu iluzia şi fantasticul, unde imaginaţia şi creativitatea sunt atotstăpânitoare.

Cu măiestria sa, Preljocaj reuşeşte să contureze această lume ireală, cu detalii fine, precum tuşele subţiri ale unei opere de artă încrustată pe un bob de orez. Mijloacele de expresie sunt multiple şi decurg firesc unele din altele, o curgere lină care te prinde în mrejele ei, fără să îţi dai seama, te regăseşti pe tărâmul magic. Irizaţii onirice prin volute de fum prezente pe parcursul întregului spectacol (proiecţii sau lumini difuze pe elemente reale), transformări volumetrice de planuri (scena transformă şi delimitează spaţiul foarte des),  jocuri subtile de lumini şi umbre, mişcări suspendate (la propriu, dans la înălţime, în corzi), fuste pantaloni purtate de bărbaţi care alungesc şi amplifică parcă înălţimea săriturilor, momente de freeze,’’ îngheţarea’’ gesticii urmată de curgere, elemente care sporesc misterul şi amplifică fantezia. Şi peste toate, apare pregnant în discursul artistic motivul ’’părului’’ care face parte din dans. Cele cinci fecioare au părul despletit tot timpul (toate au părul lung), simbol al feminităţii şi jocului – ele ’’dansează’’ podoaba capilară sau poate că invers este raportul?… Un moment sensibil este acela în care cele patru fete, ca într-un ritual ancestral, o pregătesc pe ‘’aleasa’’ să îşi urmeze iubitul – fiecare dansează cu câte o şuviţă a fecioarei alese, înainte să ii prindă tot părul. În vechea cultură chineză lungimea părului şi coafura sau felul în care era prinsă podoaba capilară, vorbea despre statutul sau clasa socială a acesteia.

Muzica spectacolului semnată de Nicolas Godin face uz de foarte multă percuţie (ritmuri primare şi repetitive care potenţează creşterile şi intensifică energiile) şi schimbă stilurile frecvent (de la armonii polifonice pe ritmuri rock la muzică electronică sau saxofon cu acorduri de jazz).

Planurile alternează (susţinute în acelaşi timp şi de muzică specifică, cu accente cromatice create din lumini) – realul cu fantasticul, mişcarea cu nemişcarea, visul cu realitatea.

Şi peste toate, iubirea celor doi învinge, sparge toate barierele. Este fantastic? Este real? Este vis? Unde e realitatea şi unde începe visul? Unde se întâlneşte fata din picture murală cu iubitul ei… aici, acolo? Ce e aici, ce e acolo? Unde e arta şi fantezia, unde e realitatea? Unde începe arta, unde începem noi?

Ansamblul coregrafic este format din 10 dansatori (5 fete şi 5 băieţi) cu un nivel artistic şi tehnic la superlativ. Toate momentele de duo/ trio sau ansamblu au fost interpretate cu mare rafinament şi mare precizie tehnică, au dovedit că sunt un ansamblu din linia întâi, ca virtuozitate şi măiestrie coregrafică. Organizatorii se străduiesc de 3 ani să aducă în România acest ansamblu. Vom vedea ce reprezentaţii urmează în festival, ’’Fresca’’ se va număra, cu siguranţă, printre vedetele acestei ediţii.

FNT – Fresca (La Fresque) from Mystage Ticketing on Vimeo.

Fresca. The Painting on the Wall

un spectacol de Angelin Preljocaj

după basmul chinezesc The Painting on the Wall

Distribuţie: Clara Freschel, Nuriya Nagimova, Nagisa Shirai, Anna Tatarova, Yurié Tsugawa, Sergi Amoros Aparicio, Marius Delcourt, Antoine Dubois, Jean-Charles Jousni, Fran Sanchez.

Coregrafia: Angelin Preljocaj

Muzica: Nicolas Godin

Costume: Azzedine Alaïa / Decor: Constance Guisset / Light Design: Éric Soyer.

Compania: Ballet Preljocaj, Franţa

Co-producţie: Grand Théâtre de Provence, Théâtre National de Chaillot, Théâtre de la Ville – Paris, Scène Nationale d’Albi, Belgrade Dance Festival (Serbia), National Taichung Theater (Taïwan).

Foto: J.C. Carbonne

28
/02
/15

Actorul american Leonard Nimoy, cunoscut pentru rolul comandantului Spock din serialul "Star Trek", a murit vineri la vârsta de 83. Nimoy a fost internat în spital, săptămâna trecută, după ce s-a plâns de "dureri severe în zona pieptului". El suferea de boala pulmonară obstructivă cronică care duce la insuficienţă respiratorie.

27
/02
/15

Cea mai importantă competiție de scurtmetraj din România, o selecție unică de filme, masterclass-uri, workshop-uri și petreceri îi așteaptă pe spectatori la cea de-a 9-a ediție a Festivalului Internațional de Film NexT, care va avea loc între 15 și 19 aprilie 2015, la Cinema Studio, Elvira Popescu, CinemaPRO și într-o serie de locuri neconvenționale.

27
/02
/15

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu întâmpină primăvara cu trei premiere! Agenda teatrală a perioadei 3-23 martie cuprinde 17 spectacole, dintre care trei premiere și șase titluri din repertoriul curent ce vor fi reprezentate pentru prima dată în această stagiune pe scena TNRS.

27
/02
/15

Teatrul de Artă. Am primit loc în rându-ntâi. Bilet netipărit. O domnișoară a scris sub ochii mei cu un creion pe un pătrățel de hârtie: R1L10. Liked it. M-am simțit ca făcând parte dintr-o frăție culturală secretă de rezistență, in care ne strecurăm bilețele cu mesaje codificate. R1L10 (Rezistența prin Ludic?).

27
/02
/15

Astăzi se împlinesc 90 de ani de la naşterea muzicianului Marin Constantin, dirijor şi compozitor, fondator al Corului Naţional de Cameră Madrigal. Începând de la această dată, o serie de evenimente dedicate memoriei marelui om de cultură va avea loc atât în Bucureşti cât şi la nivel naţional și se va derula pe parcursul întregului an,.

27
/02
/15

Ziua de 8 martie nu putea trece neobservată la Sala Radio, unde acordeonistul francez Richard Galliano, unul dintre cei mai mari muzicieni ai momentului, va susţine un concert extraordinar.

27
/02
/15

"Aferim!", lungmetrajul pentru care cineastul Radu Jude a primit Ursul de Argint pentru regie la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin 2015, va putea fi vizionat în avanpremieră, pe 5 martie, în reţeaua naţională de cinematografe Cinema City.

26
/02
/15

Asociația T.E.T.Alexandria în parteneriat cu Asociația ADO (Artă pentru Drepturile Omului), Asociația REPER21 și Asociația Urbanium lansează un nou proiect de intervenție culturală, finanțat prin granturi SEE 2009-2014 - „Intervenții socio-culturale pentru capacitarea comunității rome și pentru încurajarea dialogului comunitar intercultural”.

26
/02
/15

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE Un film, cu siguranță, subapreciat. Sau, mai exact, privit de sus ca fiind o simplă operă burlescă. „S-a furat o bombă” (1961), scris și regizat de Ion Popescu-Gopo, este însă mai mult decât atât.

26
/02
/15

Madonna a căzut de pe scenă în timp ce cânta la ceremonia Brit Awards 2015, desfăşurată miercuri seară în Londra. Cântăreaţa a aterizat dur, dar s-a ridicat rapid şi a continuat spectacolul.

26
/02
/15

"Niciodată nu se știe ce e aia "generația de aur". Pentru George Vraca, de pildă, George Constantin nu făcea parte din nicio generație de aur, era un tânăr care juca și el teatru binișor, dar pentru George Constantin generația de aur era Vraca, dar Vraca pentru Nottara nu era generație de aur, și uite așa, când actorul ajunge la vârsta maturității, nu a vieții, a maturității sale artistice, conform destinului, putinței, talentului (...) devine un actor important al teatrului unde este, al teatrului românesc, al locului unde este proțăpit de soartă și devine și el un metal prețios." - Alexandru Repan